Tranziția la un noul sistem de pensii în Olanda va intra într-o fază decisivă pe 1 ianuarie, când aproximativ 9,5 milioane de pensii vor începe să fie transferate către un model bazat pe conturi individuale, punând capăt marii 'pușculițe colective' de fonduri de pensii, o schimbare ce permite asumarea unui risc investițional mai mare și care a generat deja tensiuni, relatează miercuri EFE.

Sistemul de pensii ocupaționale olandez, cel mai mare din Uniunea Europeană și cu active apropiate de două trilioane de euro, trece de la a promite certitudini la a accepta logica pieței, într-o încercare de a-l face mai durabil pe termen lung într-o economie tot mai îmbătrânită.

Reforma nu afectează pensia de stat de bază (AOW), finanțată din taxe și nelegată de salariu, nici planurile private individuale, ci pilonul central al sistemului olandez: pensiile administrate de fonduri sectoriale precum cel sanitar, de construcții, de metalurgie sau administrația publică, care concentrează cea mai mare parte a economiilor pentru pensie.

Până acum, aceste fonduri funcționau ca un mare fond comun, de natură colectivă și obligatorie în care cei mai tineri contribuiau la pensiile celor vârstnici, iar riscul investițional rămânea limitat, cu promisiuni de pensie mai stabile, deși adesea fără a compensa complet inflația.

Timp de decenii, acest sistem a funcționat în felul următor: fondurile promiteau o pensie bazată pe salariu și anii lucrați și investeau în obligațiuni de stat și derivate ale ratelor dobânzilor, însă anii de dobânzi scăzute și îmbătrânirea populației complică compensarea inflației și amenință cu reduceri.

Ca răspuns la această realitate, Olanda a aprobat o reformă, în vigoare din 2023 și cu aplicare treptată până în 2028, care schimbă această schemă: patrimoniul fiecărui fond se împarte în 'conturi individuale potențiale', iar valoarea pensiei depinde acum de contribuțiile personale și de randamentul investițiilor.

Schimbarea permite fondurilor să își asume mai multe riscuri investiționale, cu o pondere mai mare a acțiunilor, a datoriei corporative sau a ipotecilor, deși cu profiluri de risc diferite în funcție de vârstă. Astfel, cei care se apropie mai mult de vârsta pensionării rămân relativ mai protejați.

Pe 1 ianuarie, primul mare grup de fonduri, care gestionează peste 500 de miliarde de euro, va trece la noul sistem și va avea la dispoziție un an pentru a-și adapta portofoliile, a calcula distribuția, a aplica creșteri inițiale și a aloca compensațiile prevăzute. Alte fonduri, cum ar fi cel al funcționarilor, ABP, vor începe tranziția în 2027.

Pentru a corecta efectele încheierii solidarității intergeneraționale vor exista compensații unice, destinate în special persoanelor cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani care, în vechiul sistem, au contribuit la pensiile generațiilor mai în vârstă fără a beneficia ulterior de acel sprijin.

Această reformă nu este doar o chestiune internă. Olanda gestionează unul dintre cele mai mari volume de economii pentru pensii din lume și orice schimbare în modul în care investește acești bani are efecte pe plan extern, în special pe piețele europene de datorii, care se află într-un moment delicat.

Marile fonduri de pensii din Olanda erau cumpărători obișnuiți de datorie publică pe termen foarte lung și își vor reduce astfel de investiții chiar în momentul în care țările europene trebuie să atragă mai mulți bani de pe piețe pentru a finanța cheltuielile viitoare.

Germania a anunțat o creștere a îndatorării sale pentru a stimula economia, în timp ce țările a căror datorie este considerată cu risc mai mare, precum Italia și Spania, ar putea fi favorizate dacă investitorii, în fața schimbării olandeze, caută randamente pe alte piețe.

Această tranziție a generat acțiuni în justiție. Organizații ale pensionarilor au dat în judecată săptămâna aceasta fondurile, considerând că își pierd drepturile de indexare acumulate la trecerea la noul sistem și calificând această schimbare drept o 'expropriere fără despăgubire'. Ele urmăresc ca acest caz să ajungă la Curtea de Justiție a UE pentru ca aceasta să evalueze dacă sunt încălcate normele europene privind protecția proprietății.

Există, de asemenea, îngrijorare printre lucrătorii care își schimbă locul de muncă sau își reduc programul înainte de tranziție, deoarece ei pot pierde o parte sau chiar întreaga compensație.

Supervizorul sistemului, Banca Centrală din Țările de Jos (DNB), evaluează planurile de tranziție și verifică dacă repartizarea activelor este echitabilă între pensionari și lucrătorii activi, dar a avertizat deja asupra unor riscuri suplimentare, precum expunerea ridicată la acțiuni tehnologice legate de bula inteligenței artificiale.

În luna iulie, aceste fonduri investiseră peste 150 de miliarde de euro în acțiuni din domeniul tehnologic, reprezentând 43% din portofoliul lor de acțiuni și cu 50% mai mult comparativ cu 2020, cu o puternică concentrare pe companii americane. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)