Libertatea de expresie în lume a scăzut cu 10% între 2012 și 2024, un regres comparabil cu cel înregistrat după Primul Război Mondial, în preambulul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioadele cele mai grele ale Războiului Rece din anii 1970, a avertizat luni Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), relatează luni EFE.

Aceasta este una din principalele concluzii ale studiului 'Tendințe mondiale, jurnalism: modelând o lume în pace 2022/2025', publicat luni, care subliniază legătura fenomenului cu curente îngrijorătoare din ecosistemul media, precum creșterea autocenzurii în rândul reporterilor.

De asemenea, situația actuală reflectă aspecte mai largi, precum slăbirea parlamentelor și a instituțiilor judiciare, scăderea nivelului de încredere publică sau adâncirea polarizării.

În plus, s-a înregistrat un 'regres în materie de egalitate, împreună cu o ostilitate crescândă față de jurnaliști, oameni de știință și cercetători în domeniul mediului', avertizează studiul, în timp ce dominația marilor companii tehnologice a creat 'un teren fertil pentru răspândirea discursului urii și a dezinformării pe internet'.

'În ansamblu, aceste presiuni politice, sociale și comerciale subminează libertatea, pluralismul și diversitatea mass-media', mai evidențiază UNESCO, în plus față de avertizarea privind efectele negative ale inteligenței artificiale generative, care, în ultimii doi ani, a reușit deja să aprofundeze criza valorii în mass-media tradiționale.

Între 2012 și 2019, contracția indicelui libertății de exprimare a fost moderată, dar s-a accelerat începând cu 2020 și, mai ales, din 2022, cu o rată anuală de 1,30%, mult peste media perioadei 2012-2024 (0,86%).

Acest indice este realizat pe baza cifrelor furnizate de cel mai mare set de date la nivel mondial privind democrația, colectat de o rețea internațională de mii de academicieni și experți și coordonat de Institutul V-Dem de la Universitatea din Goteborg (Suedia), ținând cont de factori precum cenzura mass-media, hărțuirea jurnaliștilor sau libertatea de expresie academică și culturală.

Având în vedere că acest regres este foarte legat de situația jurnalismului, UNESCO subliniază că, pentru reporteri, este o epocă de hărțuire și de creștere a amenințărilor fizice, în special în zonele de conflict.

În perioada 2022 - 2025, 185 de jurnaliști și-au pierdut viața, ceea ce reprezintă o creștere de 67% față de perioada anterioară de patru ani. Doar în 2025 au murit 91 de jurnaliști, 41% fiind victime ale unor atacuri deliberate. În plus, impunitatea acestor infracțiuni continuă să rămână foarte ridicată, întrucât UNESCO estimează că, până în 2024, 85% dintre autorii acestor decese nu fuseseră condamnați.

Autocenzura în rândul reporterilor crește cu aproape 5% anual și, în total, între 2012 și 2024 a crescut cu 63%. Aceasta înseamnă că jurnaliștii se controlează atunci când raportează subiecte controversate, precum corupția, de teama represaliilor.

În raport se amintește că doar în America Latină și Caraibe, unde pericolul de a practica jurnalismul a crescut semnificativ în țări precum Mexicul, aproape o mie de informatori au fost strămutați în mod forțat între 2018 și 2024.

Supravegherea digitală și legile restrictive au crescut cu 48%, ceea ce îngreunează în special jurnalismul independent, și au crescut, de asemenea, hărțuirea online, procesele legale abuzive și nefondate și practicile de intimidare.

Jurnaliștii specializați în mediu sunt expuși unui risc mai mare, cu 46 de decese înregistrate din 2010 (și doar 6 condamnări) și 749 de atacuri de diverse tipuri comise între 2009 și 2023.

Deși există vești pozitive, precum creșterea accesului la internet la nivel global, toate acestea se petrec în timp ce democrația se contractă la nivel mondial, deoarece pentru prima dată în ultimele două decenii regimurile autocratice depășesc democrațiile. Astfel, 72% din populația planetei trăiește sub reguli nedemocratice, cel mai înalt nivel din 1978.

'Ceea ce demonstrează datele pentru unii dintre noi este evident, dar pentru milioane de oameni nu atât de evident, și anume că soarta libertății de exprimare este legată de soarta democrației', a subliniat Catalina Botero, președinta Catedrei UNESCO pentru libertatea de exprimare de la Universitatea Los Andes, care a colaborat la redactarea acestui studiu.

Baza conversației democratice este ca 'participanții să împărtășească aceleași fapte', a considerat Catalina Botero într-o conferință de presă, dar acest lucru este perturbat de campaniile de dezinformare, care atacă în special sursele tradiționale de informare, precum jurnalismul. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)