Tulburări de dezvoltare, nașteri premature cu consecințe uneori fatale... Două noi studii detaliază anumite riscuri de mediu pe perioada sarcinii, unul pe tema poluanților eterni, celălalt referitor la anumiți perturbatori endocrini, transmite miercuri AFP.

'Apa potabilă contaminată cu PFAS dăunează sugarilor', conchide primul studiu, publicat luni în jurnalul științific PNAS și realizat de cercetători americani în statul New Hampshire.

PFAS, substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate, sunt numite și 'poluanți eterni'. Practic indestructibile și prezente în nenumărate obiecte și produse, acestea se acumulează în timp în aer, sol, apă, alimente și, în cele din urmă, în corpul uman, în special în sânge și țesuturi renale și hepatice.

Prezența lor pe scară largă suscită îngrijorări tot mai mari în ceea ce privește sănătatea publică, în timp ce înlocuirea lor de către industrie se dovedește un proces complex.

În Franța, unde urmează să fie parțial interzise - în special în produse cosmetice - începând din 2026, autoritățile sanitare au constatat recent că unul dintre ele, acidul trifluoroacetic (TFA), era omniprezent în apa de la robinet.

Cunoștințele cu privire la riscurile pentru sănătate ale acestor 'poluanți eterni' sunt incomplete, dar au fost deja identificate efecte nocive în cazul mai multora dintre ele. Acestea sunt asociate în special cu consecințe negative asupra sarcinii și dezvoltării fetale.

În acest context, autorii studiului publicat în PNAS au dorit să afle în ce măsură un bebeluș ar putea suferi la naștere din cauza expunerii la acești poluanți pe timpul sarcinii, o perioadă în care fătul este deosebit de vulnerabil la factorii de mediu.

Cercetătorii au identificat aproximativ 40 de zone industriale poluate din New Hampshire și apoi au comparat date de la peste 10.000 de sarcini din anii 2010, în funcție de regiunea în care locuiau mamele, în amonte sau în aval de aceste zone.

Pentru copiii născuți de mame din al doilea grup, riscul de a deces înainte de împlinirea vârstei de un an aproape s-a triplat (+191%). Această cifră semnificativă ar trebui să fie atenuată de numărul relativ scăzut de decese, însă riscul unor evenimente mai frecvente a crescut la rândul lui - cel de naștere prematură cu 20%, iar cel de greutate mică la naștere cu 43%.

Acest studiu a fost lăudat de experții medicali, în opinia cărora metodologia folosită stabilește practic o relație cauză-efect, o situație rară în cercetarea în domeniul problemelor de sănătate asociate mediului înconjurător. Cu toate acestea, unii specialiști avertizează că metodologia face dificilă distingerea efectului PFAS de alți poluanți proveniți din aceleași situri.

Totuși, 'acesta este un studiu important deoarece efectele PFAS asupra fetușilor și nou-născuților constituie o îngrijorare majoră la nivel mondial', a declarat Neena Modi, profesoară de neonatologie la Imperial College London, citată într-o reacție adresată organizației britanice Science Media Centre.

Între timp, un studiu european, publicat miercuri în The Lancet Planetary Health, examinează efectele expunerii la un alt tip de substanțe chimice: fenolii. Unii dintre aceștia sunt cunoscuți drept perturbatori endocrini sau sunt suspectați că ar avea un astfel de efect.

Acești compuși sunt, la rândul lor, omniprezenți - în ambalajele alimentare sau în produse cosmetice. Unul dintre ei, bisfenolul A, a fost strict reglementat în Uniunea Europeană și este interzis în Franța, în alimente.

Însă, studiul evidențiază problemele ridicate de unele produse înlocuitoare. Unul dintre acestea, bisfenolul S, este asociat cu o frecvență mai mare a problemelor comportamentale - anxietate, agresivitate și altele - la băieții ale căror mame au fost expuse spre sfârșitul sarcinii. Aceeași observație, de data aceasta incluzând fetele, este valabilă în cazul unui alt fenol, metilparabenul.

Concluziile par solide deoarece se bazează pe un număr mare de probe prelevate în timpul sarcinii și pe două grupuri de câteva sute de mame - unul în Spania, celălalt în Franța - cu profiluri distincte (vârstă, greutate și altele).

Cu toate acestea, amploarea efectelor rămâne relativ limitată. La nivel individual, aceste efecte nu sunt deosebit de semnificative, însă, având în vedere expunerea pe scară largă la aceste substanțe, ele reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică. 'În acest tip de studiu, luăm întotdeauna în considerare riscul populației, nu riscul individual', a explicat pentru AFP Claire Philippat, cercetătoare la Institutul național de sănătate și cercetare medicală (INSERM) din Franța, care a supervizat studiul.

În opinia lui Philippat, cercetarea pledează în primul rând pentru reglementări mai stricte în ceea ce privește aceste produse. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu)