Îmbătrânirea populației din Franța va duce cheltuielile publice la nivelurile ridicate din perioada pandemiei în deceniile următoare, erodând în același timp veniturile din impozite, a avertizat marți biroul public de audit, conform Reuters.

Până în 2070, aproape unul din trei cetățeni francezi va avea peste 65 de ani, în timp ce populația activă se va reduce cu peste trei milioane, a declarat șeful Curții de Conturi, Pierre Moscovici, prezentând un raport privind demografia și finanțele publice.

Această schimbare va pune sub presiune fundamentele statului social francez, unde asistența medicală, pensiile și costurile cu îngrijirea persoanelor în vârstă reprezintă deja peste 40% din cheltuielile publice.

Cheltuielile publice ale Franței sunt printre cele mai mari din lume, de 57,3% din PIB, dar dacă pensiile și prestațiile sociale pe persoană rămân neschimbate, acestea ar putea depăși 60% până la mijlocul secolului, un prag depășit doar pentru scurt timp în timpul pandemiei de COVID-19.

Franța s-a remarcat cândva în Europa prin rata natalității mai mare, dar acest avantaj s-a erodat de la pandemie, pe măsură ce numărul de copii pentru fiecare femeie a scăzut, iar numărul pensionarilor crește.

Îmbătrânirea populației este cu atât mai complicată în Franța cu cât sistemul de pensii nu le impune oamenilor economisirea pentru pensiile lor, care sunt finanțate din contribuțiile salariale ale lucrătorilor activi și ale angajatorilor acestora.

Mai puțini lucrători înseamnă mai puține venituri fiscale, în timp ce o viață mai lungă necesită mai multe resurse financiare.

'Această dinamică creează un așa-numit 'scissor effect' deosebit de îngrijorător pentru sustenabilitatea finanțelor publice', a declarat Moscovici presei.

Imigrația oferă doar o ușurare parțială, fiind nevoie în același timp de reforme structurale profunde privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor seniori și al femeilor, a precizat biroul de audit.

Aleșii din camera inferioară a parlamentului au votat luna trecută suspendarea unei reforme a pensiilor din 2023 care ridică treptat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, lăsând problema în seama câștigătorului alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Așteptarea nu va face decât să complice calculele, a spus Moscovici, îndemnând politicienii să abordeze direct provocarea demografică.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)