Aproape 80% dintre săracii lumii, sau aproape 900 de milioane de oameni, sunt, de asemenea, expuși direct pericolelor climatice exacerbate de încălzirea globală, o ''dublă povară'', avertizată vineri ONU într-un nou raport, transmite AFP.

''Nimeni nu este scutit de impactul din ce în ce mai puternic și mai frecvent al schimbărilor climatice (...), dar cei mai săraci dintre noi sunt cei mai afectați'', a comentat Haoliang Xu, șeful interimar al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).

COP30 din Brazilia, din noiembrie, ''trebuie, așadar, să fie o oportunitate pentru liderii mondiali de a considera acțiunile climatice ca o acțiune împotriva sărăciei'', a declarat el într-o declarație scrisă către AFP.

UNDP și centrul de cercetare Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI) publică anual Indicele Global Multidimensional al Sărăciei, care include acum date din 109 țări în care trăiesc 6,3 miliarde de oameni.

Acest indice ia în considerare indicatori precum malnutriția și mortalitatea infantilă, precum și lipsa locuințelor adecvate, a sistemelor de salubritate, a electricității și a accesului la educație.

Conform constatărilor raportului, 1,1 miliarde de oameni au trăit în sărăcie multidimensională ''acută'' în 2024, jumătate dintre ei fiind minori.

Cifrele, similare cu cele din anul precedent, reflectă, de asemenea, o tendință spre stagnare a acestei sărăcii multidimensionale, ilustrată în raport de familia lui Ricardo, un membru al comunității indigene Guarani. Acesta locuiește în Santa Cruz de la Sierra, Bolivia, cu soția, cei trei copii, părinții, sora sa divorțată și copiii acesteia. Un total de 19 persoane, o singură casă mică, o singură baie, un venit modest, o bucătărie cu lemne și cărbune și niciun copil la școală.

Două regiuni sunt afectate în mod special de sărăcia multidimensională: Africa Subsahariană (565 de milioane de oameni săraci) și Asia de Sud (390 de milioane), regiuni care sunt, de asemenea, extrem de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

În acest context, cu câteva săptămâni înainte de COP30, UNDP și OPHI au dorit să evidențieze 'suprapunerea' dintre această sărăcie și expunerea la patru riscuri de mediu: căldură extremă (cel puțin 30 de zile peste 35°C), secetă, inundații și poluarea aerului (concentrația de particule fine din atmosferă).

Drept urmare, 78,8% din aceste populații sărace, adică 887 de milioane de oameni, sunt expuși direct la cel puțin una dintre aceste amenințări, căldura extremă fiind pe primul loc (608 milioane), urmată de poluare (577 milioane), inundații (465 milioane) și secetă (207 milioane).

Aproximativ 651 de milioane de oameni sunt expuși la cel puțin două dintre aceste riscuri, 309 milioane la trei sau patru riscuri, iar 11 milioane le-au experimentat deja pe toate patru într-un singur an.

''Coincidența dintre sărăcie și pericolele climatice este în mod clar o problemă globală'', subliniază raportul.

Creșterea numărului de evenimente meteorologice extreme amenință progresul dezvoltării. De exemplu, Asia de Sud și-a demonstrat ''succesul'' în lupta împotriva sărăciei, dar, având în vedere că 99,1% din populația sa săracă este expusă la cel puțin un pericol climatic, regiunea ''trebuie să traseze un nou curs, echilibrând reducerea hotărâtă a sărăciei cu acțiuni inovatoare în domeniul climei''.

Deși clima actuală este deja cu aproximativ 1,4°C mai caldă decât în secolul al XIX-lea, situația este probabil să se înrăutățească și mai mult, iar proiecțiile estimează, de exemplu, că cele mai sărace țări de astăzi vor fi cel mai grav afectate de creșterea temperaturilor.

''În fața acestor presiuni suprapuse, trebuie să acordăm prioritate atât oamenilor, cât și planetei și, mai presus de toate, să trecem de la descriere la acțiune rapidă'', susține raportul.

''Alinierea reducerii sărăciei, a reducerii emisiilor, a adaptării la impacturi și a restaurării ecosistemelor permite apariția și dezvoltarea unor comunități rezistente, fără a lăsa pe nimeni în urmă, în special pe cei aflați în prima linie a unei lumi care se încălzește'', se mai arată în raport. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)