Țările europene au aprobat joi un compromis minim privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, pentru a nu ajunge cu mâinile goale la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare și la COP30 din Brazilia, în noiembrie, informează AFP.

În lipsa unei decizii definitive, cele 27 de state membre au aprobat la Bruxelles o reducere a emisiilor cuprinsă între 66,25% și 72,5% față de nivelul din 1990, care va fi ajustată în cazul în care se va ajunge la un acord în următoarele săptămâni sau luni.

Danemarca, țara care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a prezentat acest compromis pentru a demonstra că Europa 'este și va rămâne un lider mondial în domeniul climei', în pofida divergențelor dintre statele sale membre.

Exista o anumită urgență. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuie să apere ambițiile climatice ale Europei miercurea viitoare la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Iar COP30, marea conferință a ONU privind clima, va începe pe 10 noiembrie la Belem, în Brazilia.

'Salutăm decizia importantă a Uniunii Europene', a reacționat Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). 'Dacă aceste obiective vor fi atinse rapid', atunci Europa 'are mult de câștigat', a adăugat el.

Însă documentul aprobat joi, după negocieri aprige între miniștrii Mediului din țările membre ale UE, nu reprezintă decât o simplă 'declarație de intenție' și nu un angajament ferm.

Este o 'non-decizie', a criticat eurodeputatul centrist Pascal Canfin.

Este 'departe de a fi ideal', dar 'este cea mai bună opțiune' în acest moment, consideră Elisa Giannelli, de la think tank-ul E3G. Aceasta 'permite Uniunii Europene să-și salveze imaginea pe plan internațional', a adăugat ea.

Europenii se mulțumesc cu compromisul de joi, deoarece nu reușesc să ajungă la un acord privind obiectivul climatic pentru 2040.

Comisarul european Wopke Hoekstra a dorit să transmită un mesaj liniștitor. Compromisul de astăzi este 'un mare pas înainte', a declarat el, 'convins' că europenii vor reuși 'să rezolve problema anului 2040 înainte de Belem'.

Divergențe profunde

Zguduită de ascensiunea extremei drepte la alegerile europene din iunie 2024, UE este mult mai puțin entuziastă în ceea ce privește problemele de mediu decât în mandatul anterior.

Ecologia se luptă să-și găsească un loc pe agenda discuțiilor publice, într-un context geopolitic tensionat.

Blocajul persistă în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene de a reduce cu 90% emisiile de gaze cu efect de seră în 2040 față de 1990.

Danemarca, Suedia și Spania susțin această propunere, dar țări precum Ungaria și Republica Cehă se opun în numele apărării industriei lor, iar Franța rămâne prudentă.

Comisia Europeană a făcut un gest de bunăvoință la începutul lunii iulie, propunând flexibilitate în modul de calcul: posibilitatea de a achiziționa credite internaționale de carbon, în valoare de 3% din total, care ar finanța proiecte în afara Europei.

Însă această concesie nu a fost suficientă.

Săptămâna trecută, Franța și Germania au provocat furia organizațiilor de mediu, solicitând mai întâi o discuție între șefii de stat și de guvern, pe agenda summitului european din 23 octombrie de la Bruxelles.

Prin această ezitare, Europa transmite 'un semnal negativ', a declarat Michael Sicaud-Clyet, de la ONG-ul WWF.

Înainte de a se pronunța cu privire la obiectivul pentru 2040, Franța solicită în special garanții privind finanțarea decarbonizării industriei și măsuri 'comerciale mai ambițioase' pentru a sprijini industria siderurgică europeană.

Parisul critică metoda Comisiei Europene, care a legat termenele limită din 2035 și 2040, în timp ce ONU a cerut în februarie ca țările semnatare ale Acordului de la Paris să își publice angajamentele de decarbonizare pentru 2035 ('contribuțiile determinate la nivel național', sau NDC-uri în jargonul ONU).

Prin amânarea deciziei, Franța și Germania încearcă, de asemenea, să menajeze opinia publică europeană, în timp ce extrema dreaptă, care condamnă 'ecologia punitivă' a Bruxelles-ului, câștigă tot mai mult teren.

La Națiunile Unite, există temeri că UE își va pierde rolul de lider pe care l-a avut până acum în ceea ce privește problemele de mediu.

Cu mult în urma Chinei, Uniunea Europeană este al patrulea emitent de gaze cu efect de seră din lume, după Statele Unite și India.

UE s-a angajat deja să-și reducă emisiile cu 55% față de 1990 până în 2030.

Joi, serviciul european de monitorizare Copernicus a anunțat emisii record de carbon în acest an în Europa din cauza incendiilor forestiere din această vară. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)