Zeci de mii de oameni sunt așteptați vineri la Srebrenica pentru a comemora genocidul comis în urmă cu 30 de ani de forțele sârbe bosniace, unul din cele mai grave masacre comise pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial, informează AFP.

În ajunul comemorărilor, mii de 'manifestanți ai păcii din Srebrenica', care au parcurs peste 100 de kilometri în memoria victimelor și a supraviețuitorilor masacrului, au ajuns la Centrul Memorial Srebrenica-Potocari.

Srebrenica este cel mai sângeros episod al conflictului intercomunitar bosniac (1992 - 1995) izbucnit după proclamarea independenței dorite de bosniaci (musulmani) și croați (catolici), dar respinsă de sârbi (ortodocși).

Asediată timp de mai bine de trei ani, enclava Srebrenica din estul Bosniei, în apropiere de granița cu Serbia a fost atacată în iulie 1995 de forțele sârbe bosniace conduse de generalul Ratko Mladic, în pofida faptului că a fost proclamată 'zonă protejată' de către ONU.

În câteva zile, aproximativ 8.000 de bărbați și băieți bosniaci au fost executați, cadavrele lor fiind aruncate în zeci de gropi comune. Până în prezent au fost găsite și îngropate rămășițele a peste 80% dintre victime.

În încercarea de a ascunde gravitatea crimelor, autoritățile sârbe bosniace au organizat operațiuni de mutare a cadavrelor, adesea sfâșiate de mașini grele și transportate în mai multe așa-numite gropi comune 'secundare', potrivit experților.

'Căutăm încă puțin sub 1.000 de victime', a precizat purtătorul de cuvânt al Institutului bosniac pentru persoanele dispărute, Emza Fazlic.

'De 30 de ani purtăm durerea în sufletele noastre. Copiii noștri au fost uciși nevinovați în zona protejată a ONU. Europa și lumea au observat, muți, măcelul copiilor noștri', explică Munira Subasic, președinta principalei asociații a mamelor din Srebrenica, ale cărei soț Hilmo și fiu Nermin, de 17 ani, au fost uciși în masacru.

Cu ocazia comemorărilor de vineri, supraviețuitori și familii vor înmormânta la Centrul memorial Srebrenica-Potocari șapte victime, inclusiv doi tineri care aveau 19 ani în momentul măcelului, și o femeie care avea 67 de ani.

Familiile lor au așteptat câțiva ani să îi îngroape, sperând că vor fi găsite mai multe rămășițe.

'Din păcate, pentru majoritatea acestor victime este vorba de rămășițe incomplete, în unele cazuri există doar unul sau două oase', a spus Fazlic, adăugând că aproximativ 100 de femei au fost ucise în masacru, dintre care 80 nu au fost găsite încă.

Mevlida Omerovic a decis să nu mai aștepte și și-a dat consimțământul pentru înmormântarea rămășițelor soțului ei, Hasib, ucis la vârsta de 33 de ani, probabil la Petkovci, la aproximativ 60 de kilometri nord de Srebrenica.

Este unul dintre cele cinci locuri de execuții în masă din timpul acestui masacru, singurul episod al conflictului bosniac calificat drept genocid de către justiția internațională. Aproximativ o mie de oameni au fost transportați acolo, închiși într-o școală și apoi executați.

'Fratele său a fost găsit și îngropat în urmă cu zece ani. Au trecut 30 de ani și nu mai am nimic de așteptat', spune Omerovic, în vârstă de 55 de ani, care dorește să se poată reculege alături de copiii ei la mormântul soțului, chiar dacă în sicriu va fi doar maxilarul lui Hasib.

Mergând în vizită la mormintele celor doi fii ai săi, Sajib și Sinan, uciși în masacru când aveau 20 de ani, Nezira Mehmedovic se simte mai aproape de ei. 'Aici îmi place cel mai mult să vin să îmi văd fiii. Le vorbesc, plâng, mă rog, îi îmbrățișez... de 30 de ani', a declarat ea pentru AFP, stând lângă mormintele fiilor ei. 'Inima mea suferă constant pentru ei', plânge această femeie de 75 de ani. 'Se spune că viața continuă... Dar cum?'

Foștii lideri politici și militari ai sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzic și Ratko Mladic, au fost condamnați la închisoare pe viață de justiția internațională pentru crime de război și genocid. Dar gravitatea acestei crime continuă să fie relativizată de mulți lideri politici sârbi, atât în Bosnia, cât și în Serbia.

'Sârbii nu au comis un genocid în Srebrenica și el nu a avut loc', a declarat președintele entității sârbe din Bosnia și Herțegovina, Milorad Dodik, la începutul lunii iulie.

Adunarea Generală a ONU a stabilit o Zi internațională de comemorare a genocidului de la Srebrenica în 2024, marcată pe 11 iulie, în pofida nemulțumirii Serbiei.

Pentru familii și supraviețuitori, această dată nu se va șterge vreodată. 'Pentru mine, în fiecare zi este 11 iulie, în fiecare seară, în fiecare dimineață, când mă trezesc și îmi dau seama că ei nu sunt aici', oftează Ramiza Gurdic, al cărei soț Junuz și fii Mehrudin și Mustafa au fost uciși în masacru.

Președintele Consiliului European și comisarul pentru extindere participă la comemorările de la Srebrenica

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și comisarul pentru extindere, Marta Kos, participă vineri la ceremonia de comemorare a 30 de ani de la genocidul de la Srebrenica, la care se așteaptă să participe peste 150.000 de oameni, informează EFE.

'Este datoria noastră să ne amintim. Este datoria noastră să ne exprimăm opiniile și să nu ne întoarcem niciodată privirea atunci când drepturile omului sunt puse la îndoială și demnitatea celorlalți este încălcată', a scris Kos pe rețelele de socializare.

Antonio Costa a distribuit și un mesaj de pe contul său de pe platforma X, în care a reafirmat angajamentul Uniunii Europene față de justiție și reconciliere, precum și față de viitorul Bosniei.

'Sunt la Srebrenica pentru a aduce un omagiu victimelor genocidului, memoriei celor care au fost uciși brutal, familiilor lor și celor care sunt încă dispăruți după 30 de ani', a declarat Costa. 'Nu există loc în Europa - sau nicăieri altundeva - pentru negarea genocidului, revizionism sau glorificarea celor responsabili. Să mergem împreună spre reconciliere', a adăugat politicianul portughez. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)