Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, a declarat marți că România plătește tot mai mult pentru tratarea diabetului, costurile asociate acestei boli depășind 3,3 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 59% față de acum cinci ani.

Ea a subliniat, totodată, importanța prevenirii obezității, unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru diabetul de tip 2.

'Plătim târziu pentru această boală (n.r. obezitate) și plătim mai scump. (...) Am reușit să extrag din anul 2023 - 20.000 și ceva de cazuri validate în spitalizare de zi, dar dacă ne uităm la un program valoros aș spune al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate - Programul Național de diabet - care a crescut foarte mult în volume și în consum o să vedem că astăzi avem peste 1,3 milioane de pacienți înrolați, iar costul la finalul anului 2025 pe întreg anul a fost de peste 3,3 miliarde de lei. Așadar, costul diabetului a crescut în ultimii cinci ani cu 59%. Numărul de pacienți tratați din 2021 până în 2025 - un număr stabil aș spune cumva, dar un cost care crește și crește semnificativ', a afirmat Larisa Mezinu la masa rotundă 'Obezitatea nu doarme. Tu ce faci? Când greutatea devine o problemă de sănătate', organizată de ENDO Pacienți - Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Potrivit acesteia, CNAS intenționează să construiască un mecanism de finanțare pentru consumabilele necesare pompelor de insulină, prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis, cu scopul de a reduce povara resimțită de pacienți.

'Intenționăm să construim mecanismul de finanțare pentru consumabil la pompe de insuline prin intermediul farmaciei cu circuit deschis astfel încât să reducem cumva din această povară pe care o resimt pacienții și pe care ne-au comunicat-o în repetate rânduri', a susținut șefa CNAS.

Ea a arătat că trei din patru pacienți din programele curative au diabet. Astfel, la nivel național sunt înrolați în cele 17 programe naționale gestionate de CNAS 1,8 milioane de pacienți, iar din aceștia aproape 1,4 sunt cei din Programul de diabet.

'Așadar, dacă ne uităm la diagnostic și la ce decontăm și rambursăm, vedem obezitatea destul de rar în datele noastre ca diagnostic, dar în schimb plătim pentru o serie de tratamente investigații spitalizare de zi, spitalizare continuă, care sunt asociate cu obezitatea. Este mai bine să ne concentrăm pe investiția reală în sănătate și anume prevenție la medicul de familie', a afirmat Larisa Mezinu-Bălan. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)