Un număr de 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer au fost raportate anul trecut de medicii de familie, însă numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, întrucât numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt depistate în stadii avansate, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual pe 21 septembrie.

Potrivit INSP, estimările publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation indică o creștere accelerată a prevalenței demenței în România, de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură campaniei internaționale de informare și conștientizare, promovând mesajul 'Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa - diagnosticul precoce al demenței face diferența'. Tema din acest an evidențiază importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor demenței, a accesului la diagnostic și la servicii de îngrijire și sprijin, contribuind la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate și a familiilor acestora.

Specialiștii atrag atenția că un diagnostic precoce și corect poate facilita accesul la intervenții medicale și sociale adaptate, însă teama de diagnostic și stigmatizarea reprezintă în continuare bariere importante. Potrivit datelor citate de INSP, 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic.

Aceste date subliniază necesitatea intensificării eforturilor de informare și prevenire. Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demență, însă una din patru consideră, în mod eronat, că această afecțiune nu poate fi prevenită și că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariție. În realitate, dovezile științifice arată că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Demența este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar estimările indică faptul că, până în anul 2040, aceasta va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global. Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demență, responsabilă pentru aproximativ 60-70% din totalul cazurilor.

Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.

Alți factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor.

Printre măsurile recomandate pentru reducerea riscului de declin cognitiv se numără practicarea regulată a exercițiilor fizice, menținerea unei vieți sociale active, adoptarea unei alimentații echilibrate, stimularea mentală prin învățarea de lucruri noi și jocuri de strategie, respectarea unui program regulat de somn și reducerea stresului. De asemenea, specialiștii recomandă renunțarea la fumat și reducerea sau evitarea consumului de alcool.

În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)