Raport: România, în urma Europei; accesul la tratamente noi, eficiente, întârzie cu peste 3 ani
Pacienții din România așteaptă în medie peste trei ani până când un medicament inovator aprobat la nivel european devine compensat prin sistemul public de sănătate, arată raportul EFPIA ''Patients W.A.I.T. 2025'', prezentat joi de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Raportul indică faptul că România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor dintre toate statele europene și, totodată, cel mai lung timp de așteptare pentru accesul la tratamente noi. Consecințele sunt directe: agravarea bolilor, mai multe spitalizări, scăderea calității vieții și costuri crescute pentru sistemul de sănătate.
Reprezentanții ARPIM afirmă că dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026, ceea ce înseamnă că mulți pacienți nu au acces la timp la tratamente care în alte state sunt deja disponibile.
''Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților'', a declarat Ioana Bianchi, director Relații Externe ARPIM, citată într-un comunicat remis presei.
La rândul său președinte APAA, Rozalina Lăpădatu, a spus că 1.110 zile de așteptare înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, însă nu și în România.
'Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat', a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.
ARPIM explică faptul că întârzierile sunt strâns legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. România cheltuiește aproximativ 1.354 euro pe cap de locuitor pentru sănătate, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene. În ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 euro) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 euro).
''Datele din raportul EFPIA, 'Patients W.A.I.T. 2025', arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România'', a susținut Radu Rășinar, președinte ARPIM.
ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți.
Printre direcțiile prioritare identificate de ARPIM se numără: dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, bazat pe un proces ce analizează numărul și tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani și previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning), modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european, măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi dar și reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investițiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare. AGERPRES/(A-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Societatea Medicilor Rezidenți: Moartea colegului de la Floreasca, semnal de alarmă al unui sistem care îi abandonează pe rezidenți
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți a transmis, duminică, un mesaj de condoleanțe familiei medicului rezident de la Spitalul Floreasca, decedat sâmbătă, subliniind că acest caz nu este singular și reprezintă semnalul de alarmă al unui sistem care ''își epuizează și își abandonează tinerii medici''.
Iași: Victimele exploziei de la Sinești, internate la Chirurgie Plastică în stare gravă, cu arsuri pe o treime din corp
Cei doi soți răniți duminică dimineața, în urma exploziei unei butelii în locuința lor din comuna ieșeană Sinești, au fost internați în secția de terapie intensivă a Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul Spitalului ''Sf. Spiridon'', fiind intubați și cu arsuri pe o treime din corp, potrivit informațiilor furnizate AGERPRES de căt
Bihor: Focarul colectiv de Salmonella, la o școală din Oradea, nu a fost determinat de alimente, transmite DSP
Focarul colectiv de Salmonella, înregistrat în luna mai la 29 de copii și un cadru didactic într-o școală din Oradea, nu a avut cauze alimentare, a transmis Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor, care a finalizat ancheta epidemiologică. ''Ipoteza transmiterii Salmonellei exclude alimentul, dar include elemente de m
Horațiu Suciu: Spitalele noi cer finanțare specială; risc de incapacitate de plată din prima lună
Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș, doctorul Horațiu Suciu, a atras atenția, vineri, că noile spitale moderne vor necesita o finanțare suplimentară, afirmând că, în lipsa unor formule noi de plată, unitățile respective, cum este și noul Institut al Inimii, vor
Ministerul Sănătății a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR
Ministerul Sănătății a efectuat, în perioada 2-5 iunie, o nouă tranșă de plăți în valoare de aproximativ 19,7 milioane de lei, destinată accelerării proiectelor de infrastructură medicală finanțate prin PNRR. Potrivit MS, fondurile vor susține modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, reducerea infecțiilor nosocomiale în spi
Colegiul Medicilor: Domeniul sănătății trebuie să beneficieze de un capitol esențial și prioritar în viitorul plan de guvernare
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România (CMR) susțin că sănătatea trebuie să reprezinte un capitol esențial și prioritar în viitorul program de guvernare, în contextul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Potrivit CMR, politicile din domeniul sănătății trebuie construite pe obiective clare, măsurabile și evaluab
Ministerul Sănătății prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș
Ministerul Sănătății a anunțat vineri că prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș, investiție aflată la 90% execuție. Potrivit unui comunicat remis presei, Ministerul Sănătății a aprobat prelungirea până la data de 31 august a contractului pentru realizarea proiectului &#
Cseke: 190 milioane de lei, alocate pentru Institutul Inimii Târgu Mureș; nu avem probleme de finanțare
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat, vineri, în timpul vizitei la noua clădire a Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureș, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că cele 190 de milioane de lei care lipseau din finanțare acestei investiții, care presupune contri
Bistrița-Năsăud: Spitalul Județean, dotat în premieră pentru un spital public cu un robot chirurgical Da Vinci 5
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița este primul spital public din România care va fi dotat cu un robot chirurgical de ultimă generație, Da Vinci 5, a anunțat, joi, președintele Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Achiziția s-a făcut din bugetul județean și reprezintă, în opinia președintelui CJ, 'un nou pas import
Sector 1: Test Babeș Papanicolau gratuit, în lunile iunie și iulie, la Complexul Caraiman
La Complexul Caraiman se vor face gratuit în lunile iunie și iulie teste Babeș Papanicolau pentru doamnele care locuiesc în Sectorul 1, în cadrul campaniei de prevenție medicală care este derulată în această zonă administrativ-teritorială. Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 1 transmis joi AGERPRES, tot în această peri
Harghita: Program de voluntariat, introdus în premieră la SJU Miercurea-Ciuc; mai multe persoane oferă sprijin pacienților
Spitalul Județean de Urgență din Miercurea-Ciuc a anunțat, joi, introducerea, în premieră, a unui program de voluntariat la care participă în prezent 13 persoane care oferă sprijin pacienților internați. Potrivit unei
Curs de neuromonitorizare intraoperatorie, la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni'
Un curs de neuromonitorizare intraoperatorie va avea loc în zilele de 8 și 9 iunie la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni', acesta fiind desfășurat de Asociația pentru Neurochirurgie 'Constantin-Arseni' în parteneriat cu o echipă de medici de la Spitalul Universitar Marques de Valdencia din Santander din Spania.
Leonard Azamfirei (UMFST): Există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, a afirmat, joi, în cadrul Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor (CongrEMs 2026), că există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului sanitar, dar că s
Mureș: Organizația Studențească de Medicină de Urgență din UMFST, distinsă cu Emblema de Onoare a DSU
Organizația Studențească de Medicină de Urgență (OSMU) din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș a primit, joi, în deschiderea ediției a III-a a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor, Emblema de Onoare din partea Departamentului pentru Situații de Urgenț
Arafat: Medicina de urgență capătă un rol tot mai important, alături de medicina dezastrelor
Medicina de urgență și medicina dezastrelor capătă o importanță tot mai mare în contextul provocărilor actuale, a declarat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, la deschiderea celei de-a III-a ediții a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicină a Dezastrelor (CongrEMs 2026) de la Târgu Mureș.