Dincolo de încărcătura spirituală, pentru poporul român Paștele înseamnă și mese bogate în preparate savuroase, specialiștii în nutriție-dietetică atrăgând atenția că, mai ales pentru persoanele care au ținut post, alimentele servite în zilele de Paști pot reprezenta o provocare pentru organism.

Este perioada în care cei care se confruntă cu probleme digestive după mesele încărcate de Paște obișnuiesc să învinovățească un singur aliment pentru disconfortul apărut, însă specialiștii susține că, de cele mai multe ori, responsabile sunt trecerea bruscă de la o alimentație predominant vegetală la una bogată în grăsimi și proteine animale, precum și asocierile incorecte sau cantitățile prea mari de alimente consumate într-o perioadă scurtă de timp.

Conform tradiției, în aceste zile, în multe gospodării meniul de Paște începe să fie pus la punct până la cele mai mici detalii.

De Joia Mare, sau Joia Patimilor, în bucătăriile românilor începe forfota cu primele pregătiri pentru sărbătorile pascale: se frământă și se coc cozonacii și pasca, după care urmează vopsitul ouălor, iar în unele cazuri supermarketurile sunt luate cu asalt de cei care nu au avut timp să facă până acum cumpărăturile de Paște.

'Alimentația de post se caracterizează printr-un aport redus de proteine de origine animală și, de cele mai multe ori, de grăsimi, în paralel cu un aport crescut de carbohidrați proveniți din cereale, leguminoase și alte alimente de origine vegetală. Organismul se adaptează la acest tip de alimentație printr-o stimulare mai scăzută a secreției enzimelor implicate în digestia grăsimilor și, într-o măsură mai mică, a celor implicate în digestia proteinelor', a explicat, pentru AGERPRES, Adina Rusu, președintele Colegiului Dieteticienilor din județul Iași.

Potrivit acesteia, organismul se adaptează relativ rapid la reintroducerea proteinelor după o perioadă de restricție.

În schimb, subliniază dieteticianul ieșean, digestia grăsimilor este mai complexă, fiind dependentă de secreția de bilă și de enzimele pancreatice.

'În condițiile unui aport redus, așa cum este în post, aceste mecanisme sunt mai puțin stimulate, ceea ce explică de ce grăsimile sunt, în general, mai greu tolerate când sunt reintroduse', a precizat Adina Rusu.

Ea a mai spus că, prin respectarea câtorva reguli simple, putem evita apariția acestor reacții digestive nedorite.

'Tradițional, mesele de Paște includ ouă fierte, drob, carne de miel, salate cu maioneză și diverse preparate mai bogate în grăsimi, la care se adaugă cozonacul, pasca și, tot mai des, dulciuri din comerț. În același timp, această perioadă coincide cu apariția legumelor de primăvară, care pot juca un rol esențial în echilibrarea meselor. Asocierea preparatelor tradiționale cu salate proaspete - din verdețuri, ridichi, ceapă verde, salată verde sau alte legume de sezon - poate susține digestia și poate reduce senzația de plenitudine după masă', a explicat Adina Rusu.

Conform acesteia, o abordare practică este ca fiecare masă să fie organizată în jurul unei combinații simple: o sursă de proteină - ouă, drob sau carne, alături de o cantitate generoasă de legume, evitând suprapunerea mai multor preparate consistente în același timp.

'De exemplu, ouăle sau drobul pot fi consumate alături de salată, iar friptura poate fi asociată cu legume, fără a adăuga la aceeași masă și desertul. Dulciurile, precum pasca sau cozonacul, pot fi consumate separat, la distanță de mesele principale, în porții moderate', a explicat Adina Rusu.

Ea a atras atenția că un alt aspect important adesea neglijat este ritmul meselor.

'Mâncatul pe tot parcursul zilei nu permite finalizarea proceselor digestive și poate duce la suprasolicitarea sistemului digestiv. De aceea, este recomandată respectarea unui program al meselor principale pentru a permite digestiei să se desfășoare complet', a mai explicat dieteticianul ieșean.

Un alt aspect important în această perioadă este consumul de alcool, care, deși asociat frecvent cu mesele festive, poate accentua semnificativ disconfortul digestiv atunci când este consumat în exces.

'Alcoolul influențează digestia prin încetinirea golirii gastrice și prin suprasolicitarea ficatului, mai ales atunci când este asociat cu mese bogate în grăsimi. În plus, poate stimula apetitul și reduce capacitatea de autocontrol, favorizând supraalimentarea. De aceea, se recomandă moderație și evitarea consumului de alcool pe stomacul gol sau în combinație cu preparate foarte consistente', a mai detaliat aceasta.

Hidratarea este, de asemenea, esențială, dar adesea neglijată în timpul sărbătorilor.

'Un aport adecvat de lichide susține digestia, contribuie la menținerea unui tranzit intestinal normal și poate reduce senzația de balonare. Apa rămâne cea mai bună opțiune, iar consumul acesteia ar trebui menținut constant pe parcursul zilei, nu doar în timpul meselor. Băuturile alcoolice sau cele bogate în zahăr nu pot înlocui apa, ci, dimpotrivă, pot contribui la deshidratare. De asemenea, activitatea fizică ușoară după masă poate avea un rol benefic în procesul digestiv. O plimbare de 10-20 de minute poate stimula motilitatea gastrointestinală și poate reduce senzația de plenitudine sau disconfort', a menționat Adina Rusu.

Președintele Colegiului Dieteticienilor Iași a adăugat că, din perspectivă metabolică, sărbătorile nu reprezintă un risc în sine, fiind important să fim atenți la cantitatea și combinațiile alimentare făcute, la introducerea treptată a alimentelor care pot suprasolicita digestia și la respectarea unui program al meselor principale ale zilei.

'Sistemul digestiv este adaptabil, dar sensibil la schimbări bruște. Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru și etapizare. În final, cheia nu este restricția, ci adaptarea inteligentă la nevoile organismului', a conchis Adina Rusu. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)