70% dintre medicii rezidenți iau în calcul plecarea din țară, în lipsa unor oportunități profesionale clare, arată studiul național 'Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare', făcut public luni.

Deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, studiul evidențiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică pentru profesioniștii SPM, birocrația și influența politică în procesul decizional.

Totodată, cercetarea conturează profilul unei noi generații de medici care aleg conștient specializarea în sănătate publică și management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesați de promovarea sănătății (53%), prevenție (46%) și management sanitar (36%).

Dintre rezidenți, 16,5% intenționează să plece din țară, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcție de oportunități, 31% vor să rămână în România.

Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România sunt înregistrați un număr de 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management cu aviz de liberă practică și un număr de aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire în specialitatea de sănătate publică și management.

'Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București are un rol esențial în coordonarea pregătirii postuniversitare, alături de celelalte universități de medicină și farmacie din țară din cadrul Alianței G6-UMF. Ca universitate, suntem preocupați de formarea medicilor, prin elaborarea și actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiții consistente în centrele de simulare medicală - ce permit dezvoltarea abilităților practice într-un mediu sigur și controlat - precum și prin implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialități. De asemenea, prin parteneriatul academic cu unitățile sanitare, integrăm educația medicală continuă cu practica la patul bolnavului, asigurând o tranziție coerentă de la statutul de absolvent la cel de medic rezident. Acest model de formare este valabil și pentru specialitățile preclinice, iar Sănătatea Publică și Managementul reprezintă un domeniu esențial pentru organizarea și funcționarea sistemului de sănătate, atât la nivel spitalicesc, cât și în afara acestuia, în zona de prevenție și politici de sănătate', a declarat Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila.

Președinte Colegiul Medicilor din România, Cătălina Poiană, a declarat că rezultatele studiului evidențiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată și valorificată resursa umană.

'Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializați în sănătate publică și management sanitar, în special în zona spitalelor și a prevenției. Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii și promovarea accesului acestor specialiști în pozițiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea și eficientizarea sistemului de sănătate', a afirmat Poiană.

Ea a spus că prin proiectul național EXCELL-MED se lucrează la modernizarea curriculei medicale, pentru a alinia pregătirea acestor medici la realitățile actuale: utilizarea datelor, sănătatea digitală, managementul serviciilor și dezvoltarea de politici bazate pe dovezi.

'Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenților și ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului și societății. Investiția în resursa umană medicală nu este doar necesară - este fundamentală pentru viitorul sănătății în România', a adăugat Poiană.

Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului și președinte ARSPMS, a subliniat că problema nu este lipsa specialiștilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competențelor lor.

'Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem și instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generație de profesioniști care ar putea contribui direct la îmbunătățirea sănătății populației', a spus Pană.

Florentina Furtunescu, prorector UMFCD și coordonator al Disciplinei de Sănătate Publică și Management, a afirmat că actualizarea curriculei în Sănătate Publică și Management a fost necesară pentru a răspunde atât evoluției domeniului, cât și provocărilor reale din sistemul de sănătate.

'Prin acest studiu, am înțeles mai clar așteptările rezidenților, dar și barierele cu care se confruntă la început de carieră. Am integrat în noul curriculum competențe esențiale precum sănătatea digitală, utilizarea inteligenței artificiale, analiza datelor și politicile de sănătate bazate pe dovezi. În același timp, accentul este pus mult mai puternic pe componenta practică: implicarea în proiecte reale și expunerea directă la instituțiile în care acești medici vor activa. Obiectivul nostru este ca medicii de sănătate publică să fie nu doar bine pregătiți teoretic, ci și capabili să intervină concret în îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate', a susținut Furtunescu.

Studiul 'Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România' a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO