Directorul medical al Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași, prof. univ. dr. Gabriel Dimofte, atrage atenția asupra lipsei unei culturi a voluntariatului în spitalele din România și subliniază rolul esențial pe care îl pot avea voluntarii în sprijinul pacienților.

Medicul consideră că ideea de voluntariat este 'foarte prost văzută' și există un interes redus din partea societății pentru astfel de inițiative. În opinia sa, pacienții au nevoie nu doar de tratament medical, ci și de sprijin uman, chiar și pentru lucruri simple, precum orientarea în spital sau o vorbă bună.

'Trăim într-o țară în care noțiunea de voluntariat și acceptarea voluntariatului este foarte, foarte prost văzută și foarte puțini oameni sunt interesați. Rolul voluntarilor este esențial. De multe ori vezi pacienți dezorientați pe coridoare, oameni care caută un cabinet, fie un medic, sau pur și simplu au nevoie de o indicație. Astăzi un pacient își căuta nevasta, un altul căuta toaleta, altcineva căuta un cabinet. Fiecare dintre ei dorea să meargă undeva, iar pentru ei era foarte important ca cineva să le zâmbească și să le ofere o indicație, să îi îndrume', a explicat prof. dr. Gabriel Dimofte, pentru AGERPRES.

Acesta consideră că un gest simplu, precum oprirea pentru câteva minute lângă un pacient, poate face diferența.

'Este foarte frumos ca atunci când mergi pe un coridor și vezi un pacient care e dezorientat, să te oprești pentru două minute să întrebi ce nevoie are și poate doar dându-i o indicație schimbi o zi. Asta poate face o zi mai frumoasă. Când ești stresat și ai o problemă mare, o față care zâmbește îți poate schimba ziua. Deci, dacă undeva greșim noi. Cu siguranță greșim, pentru că nu avem timpul, nu avem poate înclinarea să zâmbim tot timpul unui pacient, sau poate să îl îndrumăm când are nevoie', a declarat dr. Gabriel Dimofte.

Medicul a subliniat că responsabilitatea nu aparține doar voluntarilor, ci și personalului medical, care ar trebui să manifeste mai multă deschidere față de nevoile pacienților.

În același timp, prof. dr. Dimofte a evidențiat dificultățile în dezvoltarea voluntariatului în spitale, inclusiv lipsa de timp a studenților sau a altor potențiali voluntari. Cu toate acestea, el consideră că există un început promițător, mai ales în rândul persoanelor care au trecut prin experiențe dificile și aleg să îi ajute pe alții.

'Nu cred că există încă o cultură a voluntariatului în România, dar faptul că aceasta începe să se formeze este un lucru foarte important', a concluzionat dr. Dimofte.

Pentru a veni în întâmpinarea pacienților, în sprijinul angajaților Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași au venit mai mulți voluntari. Foști pacienți, aceștia ajută personalul medical în îndrumarea celor care trec pragul unității medicale.

'Harta și traseul nu sunt întotdeauna același lucru. Ce văd eu ca fiind foarte important, ca medic, adică de pe partea cealaltă a baricadei, poate nu are întotdeauna legătură cu ce vede omul din fața mea ca fiind important. Și e important pentru noi să găsim o cale de mijloc pentru ca pacienții să aibă o experiență cât mai bună cu sistemul medical în oncologie', a declarat, pentru AGERPRES, medicul oncolog Teodora Alexa Stratulat.

Voluntarii, spun medicii de la IRO Iași, sunt un real ajutor pentru că ajută să ghideze pacienții prin unitatea medicală.

'Suntem la început în ceea ce privește voluntariatul în unitatea medicală, dar cred că e de ajutor chiar și simplul fapt că în fața ta ai un om care a trecut prin toate astea și împărtășește, fără a intra în prea multe detalii sau să se erijeze în psiholog, simplul fapt că discută cu o persoană care se teme că va fi expusă la radioterapie, sau ajută să se descurce pe la holurile din ambulator', a explicat dr. Teodora Alexa Stratulat.

'Prin implicarea activă a voluntarilor în activitatea de ghidare a pacienților nou-diagnosticați, echipa medicală are în vedere propunerile de mapare procedurală în cadrul 'traseului pacientului', pentru a aduce plus valoare și a afla din experiența proprie ce și cum putem îmbunătăți în gestionarea cazurilor oncologice', a precizat Mirela Grosu, managerul IRO Iași.

În prezent, la IRO Iași sunt 12 voluntare, toate fiind foste paciente ale unității medicale. Printre ele este și Anca. Ea a aflat că este bolnavă într-un moment tragic al vieții sale: tocmai își înmormântase mama. După câteva luni de la diagnosticare, la doar o săptămână de la finalizarea tratamentului post-operator, ea a decis să devină voluntar.

'Sunt un pacient oncologic operat și tratat la IRO Iași. Cumva am simțit nevoia, din recunoștință pentru acest spital care mi-a salvat viața, față de doctorii care mi-au redat cumva încrederea în sistemul medical românesc, ca după terminarea radioterapiei să mă implic cumva în acest proiect. Asta și pentru că știu ce înseamnă emoțiile avute ca pacient, pentru că la rândul lor alte paciente m-au ajutat și mi-au ridicat moralul. Așa că am zis că pot să fac și eu lucrul ăsta. Cred că e nevoie de voluntari nu numai de partea administrativă pentru a arăta oamenilor cu cine să se ducă, cu cine să vorbească pentru anumite proceduri, dar și să le transmitem câte o vorbă bună, o încurajare. Uneori nimeni nu are timp să le spună o vorbă bună, așa că îi vezi plângând pe hol, sau privind îngrijorați, chiar disperați. Îi încurajez spunându-le că e un început, că acum cancerul e o boală tratabilă, să le dau o speranță în plus', a spus Anca Grădinariu, pentru AGERPRES.

Managerul IRO Iași, Mirela Grosu, afirmă la rândul său că activitatea voluntarilor este importantă pentru această unitate medicală, motiv pentru care a decis implementarea, în calitate de partener afiliat, a proiectului EUnetCC JA ('The European Comprehensive Cancer Netework', finanțat de către Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digitalitate (HADEA) în cadrul Parlamentului European de combatere a cancerului lansat de Comisia Europeană în 2021. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)