Ziua Mondială a Tuberculozei/ Dr Adriana Sorete-Arbore: Mai puțini bolnavi decât în trecut, dar depistarea e târzie
Deși numărul bolnavilor de tuberculoză este în scădere față de anii anteriori, situația rămâne îngrijorătoare din cauza depistării tardive a bolii, fapt care duce la forme tot mai grave și complicate, avertizează dr. Adriana Sorete Arbore, medic șef al Dispensarului de Tratamentul Tuberculozei Iași.
Potrivit medicului, tot mai multe persoane ajung la medic în stadii avansate ale bolii, cu tuberculoză extinsă și cu multiple afecțiuni asociate.
'Sunt mai puțini bolnavi decât în anii anteriori, dar depistarea este târzie. Identificarea cazurilor de tuberculoză este târzie, cazurile sunt grave. Este cumul de patologii, nu doar tuberculoză pulmonară, ci și tuberculoză cu mai multe localizări, tuberculoză cu cancer, tuberculoză cu boli renale, cu ciroze hepatice. Avem o gamă, o paletă fantastică de patologii asociate tuberculozei', a declarat dr Adriana Sorete Arbore, cu ocazia unei conferințe dedicată Zilei Mondiale a Tubercoluzei.
Ziua de 24 martie a fost inclusă între cele 11 zile de celebrare desemnate de Organizația Mondială a Sănătății, fiind numită Ziua Mondială a Tuberculozei. A fost sărbătorită pentru prima dată în 1982, la împlinirea centenarului de la descoperirea, de către medicul german Robert Koch, a microbului care produce tuberculoza.
Potrivit unui raport pentru tuberculoză pentru anul 2025 elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, la nivel mondial s-au înregistrat 10,8 milioane de noi îmbolnăviri în 2024, iar 1,25 milioane de persoane au decedat din cauza tuberculozei în același an.
În țările Regiunii Europene a OMS au fost raportate peste 225.000 de episoade noi de tuberculoză în 2024. Deși aceste cazuri reprezintă numai 2,1% dintre cazurile înregistrate la nivel mondial, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de tuberculoză cu microbi rezistenți la medicamente din lume - 21%, precum și 37% cazuri de tuberculoză cu chimiorezistență extinsă, forme grave, greu de tratat, costisitoare și nu întotdeauna vindecabile.
În 2025, în România s-au înregistrat 7.666 de cazuri de tuberculoză la adulți și 296 de îmbolnăviri la copii. Incidența globală în țară a fost de 40,2 la suta de mii de adulți, în scădere cu patru puncte procentuale față de 2024, și 9,9 la suta de mii de copii.
În județul Iași, incidența înregistrată în 2025 a fost de 62,3 la suta de mii de adulți și 7,9 la suta de mii de copii, județul situându-se pe locul patru în ierarhia națională a incidenței la adulți.
În opinia medicului ieșean, scăderea adresabilității persoanelor simptomatice către serviciile medicale este un fenomen observat mai ales în mediul rural.
'Cu siguranță că este vorba de un declin în starea de sănătate a populației. M-am întrebat de ce un județ care are o prestație atât de bună poate să aibă astfel de situații, și am făcut o analiză pe 10 ani, pe trei elemente: starea de persoane fără ocupație, starea de persoană neasigurată și mediul rural. Am ajuns la următoarea concluzie: 80% din persoane provin din mediul rural, între 40 și 50% sunt fără ocupație, și cam același procent, chiar mai mare, este fără asigurare medicală sau nu-și cunoaște medicul de familie. Asta ne spune că avem de lucru la asistența medicală în zonele rurale, că în aceste zone trebuie intensificată activitatea atât a rețelei de medicină primară, cât și a medicilor specialiști care se ocupă de tuberculoză. Și ne mai spune un lucru care de altfel este arhicunoscut: tuberculoza este o boală socială cu unele aspecte medicale. Nu putem să avem așteptări în situația în care oamenii nu au bani să existe, să își întrețină familia, să se întrețină pe ei', a declarat dr. Adriana Sorete Arbore.
Medicul atrage atenția că în contextul în care lumea străbate o perioadă plină de frământări politice, conflicte militare și instabilitate economică, efecte post-pandemice, a fost creată o stare de lipsă de siguranță socială, de confuzie, perturbând astfel și sănătatea.
'Mesajul pe care Organizația Mondială a Sănătății îl propune pentru acest an este unul mobilizator, de intensificare a activității de depistare și tratament corect: 'Da! Putem pune capăt tuberculozei: Conduși de comunități, susținuți de angajament ferm!'. Această temă pune accent pe acțiuni urgente, angajament politic la nivel înalt și eforturi comunitare pentru a accelera obiectivul de a pune capăt epidemiei de tuberculoză', a mai afirmat dr. Sorete.
Conform sursei citate, OMS a elaborat un program de lucru pentru perioada 2023-2030 în vederea eliminării tuberculozei. Țintele strategice majore propuse sunt depistarea a 95% dintre bolnavi și tratarea cu succes a 90% dintre aceștia, ceea ce ar însemna acces la tratament pentru 50 de milioane de persoane, dintre care 4,7 milioane copii. De asemenea, 3,2 milioane de cazuri de tuberculoză rezistentă la medicamente ar urma să beneficieze de terapii moderne.
Totodată, se estimează că până la sfârșitul anului 2026 va fi introdus pe scară largă un nou vaccin împotriva tuberculozei, iar toate aceste măsuri ar putea duce la reducerea cu 80% a numărului de îmbolnăviri până în 2030, comparativ cu 2015. AGERPRES / (A, AS - redactor: Daniela Malache, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Horațiu Suciu: Spitalele noi cer finanțare specială; risc de incapacitate de plată din prima lună
Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș, doctorul Horațiu Suciu, a atras atenția, vineri, că noile spitale moderne vor necesita o finanțare suplimentară, afirmând că, în lipsa unor formule noi de plată, unitățile respective, cum este și noul Institut al Inimii, vor
Ministerul Sănătății a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR
Ministerul Sănătății a efectuat, în perioada 2-5 iunie, o nouă tranșă de plăți în valoare de aproximativ 19,7 milioane de lei, destinată accelerării proiectelor de infrastructură medicală finanțate prin PNRR. Potrivit MS, fondurile vor susține modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, reducerea infecțiilor nosocomiale în spi
Colegiul Medicilor: Domeniul sănătății trebuie să beneficieze de un capitol esențial și prioritar în viitorul plan de guvernare
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România (CMR) susțin că sănătatea trebuie să reprezinte un capitol esențial și prioritar în viitorul program de guvernare, în contextul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Potrivit CMR, politicile din domeniul sănătății trebuie construite pe obiective clare, măsurabile și evaluab
Ministerul Sănătății prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș
Ministerul Sănătății a anunțat vineri că prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș, investiție aflată la 90% execuție. Potrivit unui comunicat remis presei, Ministerul Sănătății a aprobat prelungirea până la data de 31 august a contractului pentru realizarea proiectului
Cseke: 190 milioane de lei, alocate pentru Institutul Inimii Târgu Mureș; nu avem probleme de finanțare
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat, vineri, în timpul vizitei la noua clădire a Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureș, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că cele 190 de milioane de lei care lipseau din finanțare acestei investiții, care presupune contri
Bistrița-Năsăud: Spitalul Județean, dotat în premieră pentru un spital public cu un robot chirurgical Da Vinci 5
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița este primul spital public din România care va fi dotat cu un robot chirurgical de ultimă generație, Da Vinci 5, a anunțat, joi, președintele Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Achiziția s-a făcut din bugetul județean și reprezintă, în opinia președintelui CJ, 'un nou pas import
Sector 1: Test Babeș Papanicolau gratuit, în lunile iunie și iulie, la Complexul Caraiman
La Complexul Caraiman se vor face gratuit în lunile iunie și iulie teste Babeș Papanicolau pentru doamnele care locuiesc în Sectorul 1, în cadrul campaniei de prevenție medicală care este derulată în această zonă administrativ-teritorială. Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 1 transmis joi AGERPRES, tot în această peri
Harghita: Program de voluntariat, introdus în premieră la SJU Miercurea-Ciuc; mai multe persoane oferă sprijin pacienților
Spitalul Județean de Urgență din Miercurea-Ciuc a anunțat, joi, introducerea, în premieră, a unui program de voluntariat la care participă în prezent 13 persoane care oferă sprijin pacienților internați. Potrivit unei
Curs de neuromonitorizare intraoperatorie, la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni'
Un curs de neuromonitorizare intraoperatorie va avea loc în zilele de 8 și 9 iunie la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni', acesta fiind desfășurat de Asociația pentru Neurochirurgie 'Constantin-Arseni' în parteneriat cu o echipă de medici de la Spitalul Universitar Marques de Valdencia din Santander din Spania.
Leonard Azamfirei (UMFST): Există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, a afirmat, joi, în cadrul Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor (CongrEMs 2026), că există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului sanitar, dar că s
Mureș: Organizația Studențească de Medicină de Urgență din UMFST, distinsă cu Emblema de Onoare a DSU
Organizația Studențească de Medicină de Urgență (OSMU) din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș a primit, joi, în deschiderea ediției a III-a a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor, Emblema de Onoare din partea Departamentului pentru Situații de Urgenț
Arafat: Medicina de urgență capătă un rol tot mai important, alături de medicina dezastrelor
Medicina de urgență și medicina dezastrelor capătă o importanță tot mai mare în contextul provocărilor actuale, a declarat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, la deschiderea celei de-a III-a ediții a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicină a Dezastrelor (CongrEMs 2026) de la Târgu Mureș.
Trei sute de pacienți cu boli oculare rare sunt tratați la Timișoara, la CEBOR
La Timișoara funcționează singurul Centru de Expertiză pentru Boli Oculare Rare (CEBOR), în cadrul Spitalului Municipal Timișoara, membru al Rețelei Europene de Referință ERN-EYE, unde 300 de pacienți din toată țara, dar și din spațiul comunitar european sunt consultați, li se pune diagnosticul de precizie și intră în terapiile care să le redea vederea.
Arad: Spitalul din Dezna va fi reabilitat și extins pentru prima dată în istorie; proiect de 50 milioane lei
Spitalul de Recuperare Neuromotorie 'Dr. Corneliu Bârsan' Dezna intră într-un proiect amplu de reabilitare și extindere cu o nouă aripă, numărul de paturi va crește de la 90 la 140, iar echipamentele medicale vor fi de generație nouă. Licitația de atribuire a lucrărilor de construcție a fost publicată în Sistemul Elec
Colegiul Medicilor: Forma actuală a proiectului Legii salarizării nu reflectă nivelul de responsabilitate al profesiei medicale
Forma actuală a proiectului Legii salarizării nu reflectă în mod adecvat nivelul de responsabilitate al profesiei medicale, complexitatea activității desfășurate, durata și exigențele procesului de formare profesională, gradul de specializare necesar și impactul social major al actului medical, susțin reprezentanții Colegiului Medicilor din România.









