Spitalul 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' din Buhuși era pe cale să se închidă definitiv în urmă cu opt ani. Dar încăpățânarea managerului și crezul că lucrurile pot fi schimbate în bine au oprit această decizie. Au urmat ani grei, dar încununați, pas cu pas, de mici sau mai mari succese.

Iar ultimul an a adus cu adevărat o recunoaștere la nivel național și european, dar și un standard la care încă visează multe spitale publice din România. Un vis pe care managerul spitalului, Constantin Poiană, a dovedit că îl poate transforma în realitate. Cu tenacitate, cu perseverență, cu multă muncă și alături de o echipă competentă.

Primii pași în folosirea inteligenței artificiale în spital

În urmă cu circa un an, managerul spitalului din Buhuși a decis că trebuie făcuți primii pași pentru integrarea inteligenței artificiale în sprijinul pacienților.

Inițial, decizia a fost primită cu reticență de cadrele medicale. Dar rezultatele care aveau să vină s-au dovedit uimitoare.

'Am plecat la drum cu integrarea echipamentelor medicale dotate cu algoritmi de inteligență artificială în urmă cu circa un an. Pentru început, a fost pe partea de recuperare medicală. Atunci erau printre puținele, dacă nu singurele echipamente robotice dotate cu algoritmi de inteligență artificială pentru recuperarea post-accident vascular cerebral, atât pentru membrele inferioare, cât și pentru cele superioare. Au făcut multe minuni aceste echipamente medicale. (...) Să vă dau un exemplu: am avut o domnișoară, de 17 ani, din Baia Mare, care suferise un accident vascular cerebral la o vârstă foarte tânără. Venise în căruț cu rotile. După două săptămâni a plecat. A venit la mine pe picioarele ei să îmi mulțumească. Îi curgeau lacrimile. M-a impresionat enorm acel lucru și mi-am dat seama că inteligența artificială poate fi de un real ajutor pentru pacienții noștri', a declarat, pentru AGERPRES, managerul Spitalului 'Prof. Dr. Eduard Apetrei'.

Toate aceste echipamente au rapoarte pe baza cărora se poate vedea exact evoluția pacientului, atât pentru acesta cât și pentru medicul care inițiază terapia. Astfel, încearcă să reabiliteze nevoile motorii ale pacientului, prin joc, prin stimularea neuro-cognitivă a pacientului, prin imagini și sunet, a explicat bio-inginerul medical al spitalului, Adela-Larisa Horvat.

Acesta a fost începutul, unul care a oferit încredere atât managerului cât mai ales cadrelor medicale că integrarea inteligenței artificiale în actul medical este benefică în primul rând pentru pacienți.

'Acesta a fost primul pas al nostru. Aparatura robotică a fost achiziționată în cadrul unui proiect cu finanțare de la Ministerul Sănătății. Avem medicii necesari care lucrează cu ele și rezultate extraordinare. Vin pacienți din toată țara pentru recuperare. După această investiție, am făcut mulți pași înainte, plecând de la nevoile noastre', a spus managerul Constantin Poiană.

Însă, cum nimeni nu vine să bată la ușa ta ca să îți aducă proiecte, managerul spitalului a început să participe la diverse evenimente în care era prezentată tehnică și aparatură medicală de ultimă generație în domeniul I.A.

'În cadrul unor evenimente medicale la care am participat, am luat legătura cu mai multe firme diverse din zona I.T. Le-am spus că mi-ar plăcea să am o secție în spital în care pacienții să nu aibă niciun dispozitiv, să nu fie conectați la absolut nimic, dar să-i putem monitoriza: puls, tensiune, rată respiratorie, risc de cădere. Se poate întâmpla ca un pacient să fie noaptea singur în salon, să-i fie rău, cade și nu vede nimeni. Acest sistem de supraveghere cu ajutorul inteligenței artificiale pe care l-am implementat, dacă pacientul a căzut, în 10 secunde este alertat personalul medical. La fiecare pat sunt montate radare de detecție și camere cu termoviziune. Ele transmit informații la un soft care le procesează cu ajutorul inteligenței artificiale, transformă informațiile pe care le are în informații pe care le duce către personalul medical. De exemplu, dacă unui pacient îi este rău și nu se mișcă în pat mai mult timp, avertizează personalul medical sau dacă funcțiile vitale sunt peste sau sub valorile normale, la fel, avertizează personalul medical', a explicat managerul spitalului din Buhuși.

Printre primele spitale din UE cu sistem de monitorizare a pacienților cu ajutorul inteligenței artificiale

Acest proiect intitulat 'SMART' a făcut ca unitatea sanitară din Buhuși să fie primul spital public din Uniunea Europeană care implementează o astfel de monitorizare cu inteligență artificială și i-a adus o recunoaștere europeană în această privință.

Dacă proiectul cu aparatură robotică pentru pacienții post accident vascular cerebral a fost achiziționat printr-un program al Ministerului Sănătății, proiectul 'SMART' a fost finanțat exclusiv de unitatea sanitară.

'Am implementat acest sistem în cea mai mare secție a spitalului, cea de medicină internă, care are 12 saloane cu 37 de paturi și 4 specialități medicale. A fost un program pilot, am vrut să vedem că funcționează, iar acum intenționăm să îl implementăm la nivelul întregului spital. Trebuie să subliniez că sistemul respectă GDPR-ul, camerele sunt cu termoviziune, deci nu filmează fața, ci se vede ca o umbră pe monitor. Tot în cadrul acestui proiect mai avem și sistemul de apelare, când pacientul apasă pe un buton și vorbește cu personalul medical. Poate spune: 'mi s-a făcut rău, mi s-a terminat perfuzia etc'. Personalul medical se duce gata pregătit la pacient cu tot ce este nevoie', a adăugat Constantin Poiană.

Tot acest sistem detectează și dacă o persoană care cere ajutor nu poate să vorbească din diverse motive și transformă gesturile în mesaje care alertează personalul medical.

'Am făcut proiectul în decembrie 2025, pe fondurile spitalului, circa 1.000 de lei pentru fiecare pat. Am plătit o singură dată banii, de acum sistemul este al nostru. Este un preț extrem de mic în comparație cu avantajele', afirmă managerul spitalului.

Medicul șef al secției de medicină internă, dr. Luminița Pascariu, recunoaște că la început a primit cu reticență acest sistem de monitorizare cu inteligență artificială, dar între timp și-a schimbat părerea.

'Ne-a ușurat mult munca, în sensul că atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte putem supraveghea mai bine pacientul. Avem posibilitatea să vedem pulsul, temperatura, frecvența respiratorie. Dacă intervine o schimbare la un pacient, putem să mergem să vedem exact despre ce este vorba. Avem senzorul de cădere și putem interveni rapid, mai ales pe timp de noapte. În momentul în care pacientul ne sesizează despre ceva anume, putem interveni direct cu ce este necesar. Da, la început am fost reticentă, nu credeam că ne poate ajuta. Dar ne semnalează în timp rapid ceea ce am putea sesiza și noi, dar cu întârziere', a spus dr. Luminița Pascariu.

Managerul adaugă, la rândul său, că reticența inițială a personalului medical față de inteligența artificială s-a transformat acum în aprecierea că nu se mai poate lucra ca înainte.

'La început a fost reticență. Acum îmi spun că nu mai pot lucra fără inteligența artificială. E adevărat, a fost și concepția că ne va înlocui inteligența artificială. Niciodată! Inteligența artificială te ajută', întărește Constantin Poiană.

Un alt sistem inovator care folosește inteligența artificială anulează practic suferința pacienților care sunt nevoiți să facă diverse investigații dureroase sau stresante.

'Este vorba de capsula care investighează tractul digestiv. Pacientul înghite o capsulă ca o pastilă normală. Timp de 12 ore ea face tot circuitul: esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros, iar dacă a găsit într-o anumită secțiune o problemă, o marchează și transmite: 'în secțiunea cutare am găsit cutare problemă'. În procent de 70%, 80% sau 90% poate fi următorul diagnostic. Pacientul poartă pe exterior un dispozitiv care monitorizează informațiile de la capsulă. Astfel, nu se mai fac colonoscopii sau endoscopii, investigații care nu sunt ușor de suportat de mulți pacienți. Medicul va valida ulterior informația', a explicat managerul Spitalului 'Conf. Dr. Eduard Apetrei' Buhuși.

Aceste capsule nu sunt reutilizabile și sunt eliminate pe cale naturală.

Investiția în inteligența artificială a venit și în sprijinul celor care solicită diverse informații.

Astfel, la intrarea în spital și în ambulatoriul de specialitate au fost amplasați asistenți virtuali holografici, care oferă în mod interactiv răspunsuri la întrebări care pleacă de la specialitățile spitalului, numele și programul medicilor, actele necesare unei consultări sau programul de vizită al pacienților internați în spital.

Pentru a reduce stresul copiilor care vin la consult, în secția de pediatrie a fost amplasat un asistent virtual holografic care spune povești în limba română.

Asistenții virtuali holografici de la Buhuși reprezintă o altă premieră pentru spitalele publice din România.

De asemenea, la centrala telefonică a spitalului există o secțiune administrată de inteligența artificială care oferă informații în funcțiile de simptomele prezentate de apelant în mod popular.

Astfel, pacienții știu unde trebuie să se programeze pentru un control, află numele și programul medicilor pentru a putea alege unde doresc și li se spune cu ce documente trebuie să se prezinte la control.

'Următorul pas este să implementăm I.A. pe site-ul spitalului pentru că și acolo oamenii accesează și au nevoie de informații. Se va putea discuta prin mesaje, ca să nu mai cauți tu în site ce vrei să afli. Încercăm, totodată, să accesăm niște proiecte destul de ambițioase în ceea ce privește echipamentele medicale pe imagistică medicală, respectiv rezonanță magnetică și computer tomograf, dotate cu algoritmi de inteligență artificială. Vor face același lucru pe care îl face și capsula de care vă vorbeam. Se scurtează foarte mult timp și este ușurată munca medicilor. Este un proiect pe care vrem să îl accesăm pe fonduri europene. Nu putem face foarte multe din banii proprii, nu avem cum. Dar există multe axe de finanțare care chiar îți permit și te încurajează să integrezi inteligența artificială', a menționat Constantin Poiană.

Și visul integrării inteligenței artificiale merge și mai departe la spitalul din Buhuși.

'Nu ne dăm deoparte de la ce apare. Știți cum aș vedea eu spitalul? Și va fi, nu foarte târziu! Te va aștepta un robot umanoid la recepție și să îi spui că mergi în vizită. Iar vizitatorul va fi însoțit în secție de robot, apoi va fi preluat de acesta când se termină programul de vizită. Nu mai sunt spitale publice care să aibă implementate aceste sisteme holografice cu I.A. Nu mai știu o secție SMART la un spital public din România și nici un asistent virtual pe centrala telefonică, care să fie la un spital public. Acum vreo doi ani, poate nici nu ne gândeam la așa ceva', anticipează managerul Constantin Poiană.

Și la Ambulatoriul de specialitate se află în derulare un proiect pilot bazat tot pe inteligența artificială.

'Mi-am dorit foarte mult să nu mai văd personal medical cu pixul în mână. Se pierde timp! Am implementat la nivelul unei specialități din Ambulatoriul Integrat un sistem care transformă tot ce înseamnă discuția dintre pacient și medic în text și implementează textul direct în fișa medicală. Recunoaște cine este medicul, cine este pacientul, iar la finalul discuției iese fișa medicală. Medicul citește, semnează electronic și s-a economisit foarte mult timp. Din calculele noastre, un medic ar mai putea vedea cel puțin 1,5 pacienți într-o zi. În 10 zile înseamnă 15 pacienți în plus, în 20 de zile înseamnă 30 de pacienți în plus. Asta înseamnă o programare mai rapidă pentru pacienți', a mai spus managerul unității sanitare din Buhuși.

De la perspectiva închiderii și numai 20 de medici în 2018, spitalul a ajuns în prezent la 85 de medici și două linii de gardă

În urmă cu circa opt ani, spitalul din Buhuși era pe 'lista neagră' a Ministerului Sănătății, din cauza lipsei medicilor, a liniilor de gardă și a specializărilor medicale.

Managerul Constantin Poiană, aflat la acea vreme de puțin timp în funcție, a refuzat să renunțe așa ușor.

'M-am dus la ministrul Sănătății de la acea vreme și am cerut să fiu lăsat să salvăm spitalul. Am stat vreo patru zile la minister și mă întreba ministrul ce șansă vreau, pentru că prin master-planul de servicii de sănătate, spitalul trebuia transformat în ambulatoriu. Într-un final, ca să scape de mine probabil, mi-a spus că îmi dă o șansă dacă aduc doi medici în două luni. Eu i-am adus într-o lună! Apoi a venit pandemia de COVID-19. Nu aveam ATI, nu aveam nimic. Am reușit să înființăm ATI la Buhuși, am plecat cu două paturi COVID și am ajuns în plină pandemie la 15 paturi COVID. Ne veneau pacienți din toată țara. Am înființat atunci ATI și de atunci a rămas, și avem toate dotările. Am înființat și linii de gardă. În momentul de față, nu avem deficit de medici. Toate specialitățile medicale sunt acoperite și nu doar cu un singur medic. Acum opt ani, spitalul era în prag de desființare și avea 20 de medici. Acum are 85 de medici și două linii de gardă', mai spune managerul spitalului din Buhuși.

Care este cheia succesului?

Ne răspunde tot managerul Spitalului 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' Buhuși, Constantin Poiană: 'Sunt un om foarte insistent, nu am așteptat niciodată să îmi vină niște fonduri. Dacă stai în birou, nu vine nimeni. Mă duc, aflu și merg direct la sursa de finanțare. Dacă stai liniștit și îți aștepți salariul, este confortabil, dar nu vine nimeni'. AGERPRES / (A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO