Târgu Mureș, 13 mar /Agerpres/ - Riscul de epuizare profesională a angajaților din sistemul public de sănătate este în creștere, de la 19% în perioada pandemiei, la aproape 32% în anul 2024, a declarat vineri, la Târgu Mureș, președintele Federației 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR), Viorel Rotilă.

Liderul FSSR a participat la conferința 'Viitorul muncii în sănătate. Adaptarea sistemului sanitar la noile realități ale pieței muncii prin intermediul negocierilor colective'.

'Încă nu am intrat în profunzimea analizelor cauzale, încă nu avem datele necesare (...). Putem doar să constatăm că avem o creștere a indicatorului privind riscul de epuizare profesională. Dacă în timpul pandemiei aveam 19% dintre angajații din sistemul public de sănătate care se aflau în zona de risc de epuizare profesională, în 2024 am ajuns la 31%, la aproape 32% (...). Studiul arată că una dintre cele mai vulnerabile categorii este cea a medicilor care efectuează gărzi. Conform datelor analizate, 89% dintre medicii de gardă se află în zone de risc de burnout, dintre care 38% în risc mare și 51% în risc mediu (...). Contextul european îl știți: unul din trei angajați se află în risc ridicat, medicii în grupa cu risc critic, și aici discutăm de medici care efectuează gărzi. Se consolidează ideea că angajații mai tineri sunt mai mult afectați decât angajații care au mai multă vechime în muncă', a arătat Viorel Rotilă.

Datele prezentate de președintele FSSR au fost realizate în cadrul studiului longitudinal BATEREP, iar acestea arată o deteriorare semnificativă a stării de bine a personalului medical între 2021 și 2024, care arată că 55,3% dintre angajații din sistemul sanitar se află în zone de risc (portocaliu și roșu), iar doar 44,7% mai rămân în zona verde, fără risc major de epuizare profesională, cauza frecventă fiind programul de muncă.

Studiul citat indică o legătură puternică între burnout și percepția asupra veniturilor, astfel că aproximativ o treime dintre angajații din sistem ar lua în considerare plecarea din sistem.

O altă cercetare efectuată la finalul anului 2025 și începutul anului 2026, privind satisfacția salarială și calitatea vieții profesionale în sistemul sanitar din România, arată că intenția de plecare din sistem este strâns legată de nivelul perceput al calității vieții profesionale.

Datele prezentate la Târgu Mureș mai arată că 32% dintre angajații din sănătate iau în calcul plecarea din sistem, iar alți 26,8% sunt încă nehotărâți și că, în total, 58,8% din forța de muncă se află într-o zonă de risc, ceea ce confirmă tensiunile tot mai mari din sistemul medical.

Una dintre concluziile cercetării este că insatisfacția salarială este 'profundă și generalizată', evoluția salariilor este percepută foarte negativ, iar nemulțumirile sunt accentuate de modul de calcul al sporurilor, plata gărzilor este mult prea mică, blocarea plății orelor suplimentare fiind percepută ca o problemă majoră.

Evenimentul de la Târgu Mureș a fost organizat de Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR), împreună cu Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială 'Solidaritatea' (CCDSS) și Sindicatul 'Solidaritatea Sanitară' Mureș și a reunit reprezentanți ai sistemului medical, ai sindicatelor și ai instituțiilor publice, scopul fiind fost analizarea datelor privind starea reală a personalului din sănătate și posibilele soluții pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.

'Am elaborat și un set de recomandări în limita datelor pentru fiecare instituție și vom avea o discuție pe această zonă. De fiecare dată precizăm limitele cercetării ca oricine prelucrează datele acesta să știe exact ce este posibil să extragem din ele și ce nu este posibil. Adică nu vrem să ne punem propriile dorințe și impresii acolo, ci doar ceea ce sugerează datele (...) Datele sugerează că se schimbă ceva și trebuie să identificăm exact cauza', a subliniat președintele FSSR.

Pe baza datelor colectate, cercetătorii propun 18 recomandări, grupate pe patru niveluri de intervenție: legislativ, instituțional, managerial și strategic.

Printre măsurile sugerate se numără indexarea periodică a salariilor, recalibrarea grilelor salariale, actualizarea bazei de calcul pentru sporuri, creșterea plății gărzilor și deblocarea plății orelor suplimentare.

De asemenea, inițiatorii au recomandat realizarea unui audit național al salarizării, publicarea criteriilor de acordare a sporurilor, programe de prevenție a burnout-ului și măsuri pentru reducerea migrației personalului medical. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)