Dependența de jocuri de noroc, în special de 'păcănele', este una dintre cele mai severe forme de adicție, comparabilă cu dependența de droguri de mare risc, avertizează medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, de la Institutul de Psihiatrie 'Socola' din Iași.

Ovidiu Alexinschi, doctor în științe medicale certificat internațional în Medicina Adicției, atrage atenția că acest tip de comportament activează aceleași circuite din creier ca și substanțele interzise și poate avea consecințe dramatice asupra vieții personale și familiale.

'În ultimii ani, în afară de adicțiile legate de droguri, substanțe, au fost adăugate și noile adicții comportamentale, printre care și adicția de jocuri de noroc', a explicat, pentru AGERPRES, dr Ovidiu Alexinschi.

Potrivit psihiatrului, în ultimii ani au fost descrise tot mai frecvent așa-numitele adicții comportamentale, care nu implică consumul de substanțe, dar pot deveni la fel de periculoase. Printre acestea se numără și dependența de jocuri de noroc.

'Adicția de 'păcănele' este statuată ca fiind o formă foarte gravă de dependență, pentru că implică aceleași circuite în creier ca și substanțele de mare risc, precum drogurile, pentru că au aceleași manifestări și aceeași afectare ca și drogurile și produce efecte similare asupra vieții persoanei', afirmă medicul.

El spune că, în multe cazuri, dependența ajunge să domine complet viața celui afectat.

'Foarte multe dintre aceste persoane cu dependență de 'păcănele' preferă consultațiile în mediul privat, în ambulatoriu. Ei preferă în special zona privată pentru că au o jenă, pe de altă parte, nu au o dependență invalidantă care să necesite spitalizare la pat. Tratamentul este dificil și presupune, în principal, psihoterapie, consiliere și schimbarea stilului de viață, iar în unele cazuri poate fi asociat și un tratament medicamentos care să reducă impulsul de a juca', a explicat dr Ovidiu Alexinschi.

Conform acestuia, persoana dependentă de jocurile de noroc își concentrează toate eforturile pe obținerea banilor necesari pentru joc, ajungând să mintă, să se împrumute sau să ascundă pierderile.

'Dependența de jocurile de noroc este printre cele mai severe, deși oamenii poate nu conștientizează. Vorbim de o formă foarte agravantă de dependență, pentru că ea capturează întreaga existență a persoanei respective. Ajung să învârtă întreaga existență în jurul banilor pentru a-și îndeplini ritualul de joc, pentru a-și reveni, pentru a împrumuta, a minți și a face tot ceea ce e nevoie pentru a acoperi pierderile legate de joc. Această dependență este oricând comparabilă cu dependența de droguri de mare risc', explică specialistul.

Doctorul afirmă că oricine poate deveni dependent, el subliniind că 'nu există 'un prototip' al persoanei care ajunge dependentă de jocurile de noroc'.

'Un alt mit frecvent este că doar anumite tipuri de persoane dezvoltă astfel de dependențe. În realitate, oricine poate deveni dependent dacă ajunge să fie prins într-un mecanismul practicării jocurilor de noroc sau al consumului de substanțe. Oricine, oricât de deștept este, oricât de educat, de informat este, dacă nu conștientizează în profunzime riscurile la care se expune, mai devreme sau mai târziu pot apar probleme. Desigur, pot exista anumite vulnerabilități, predispoziții, dar nu sunt determinante', mai spune medicul.

Potrivit acestuia, apariția dependenței este rezultatul interacțiunii dintre trei factori principali: vulnerabilitatea genetică, comportamentul în sine (jocul) și influența mediului social.

'Adicțiile se află la confluența a trei factori. Unul este vulnerabilitatea genetică, al doilea este substanța sau comportamentul în sine, iar al treilea este influența uneori covârșitoare a mediului, a celor din jur, a ceea ce se întâmplă în cercul de prieteni, în mediul social al persoanei respective. Nu există neapărat un prototip al unei persoane care va deveni dependentă', afirmă psihiatrul.

Conform acestuia, dependența de jocuri de noroc nu afectează doar persoana implicată, ci și familia, rudele sau prietenii acesteia. Specialistul vorbește despre adevărate 'furtuni' în mediul familial, generate de problemele financiare și de comportamentele asociate dependenței.

'Vorbim de o adevărată furtună în micromediul familial, în oamenii care sunt cel mai intim legați de persoana cu adicții. Este profund distructiv pentru echilibrul familial o persoană care ajunge să mintă, să înșele, fură bani din casă, împrumute fără 'discernământ' bani de peste tot, sume din ce ce în ce mai mari, fără acoperire, face credite la diverse IFN-uri, uneori suprapuse și simultan, sau să ia bani din casă. Familia este, de cele mai multe ori foarte, foarte afectată de acest comportament, care mai devreme sau mai târziu duce într-o zonă de blocaj și aparent fără ieșire', mai afirmă Ovidiu Alexinschi.

Psihiatrul a admis că fenomenul a crescut în ultimii ani. El a observat tot mai multe cazuri de dependență de jocuri de noroc mai ales după explozia platformelor online din perioada pandemiei. Cu toate acestea, nu se poate spune cu exactitate care e numărul celor cu dependență de jocurile de noroc.

'Sunt foarte mulți (dependenți de jocuri de noroc - n.r). Foarte, foarte mulți, dar nu se poate ști cu exactitate. Pe lângă cazinourile fizice, trebuie să ne gândim că acum jocurile sunt disponibile și în zona online, care a explodat în perioada pandemiei și după. Ele sunt disponibile 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, direct din confortul casei. Accesul foarte ușor face ca tot mai multe persoane să ajungă în această situație', afirmă acesta.

Deși tratează în principal adulți, dr. Alexinschi spune că mulți dintre pacienții săi au avut primul contact cu jocurile de noroc încă din adolescență, uneori chiar înainte de vârsta de 18 ani. Printre persoanele afectate care au cerut ajutorul specialistului se regăsesc atât tineri, cât și adulți de peste 50 de ani care au pierdut sume importante de bani în ani de joc.

'Nu există o vârstă anume. Dependența poate apărea la orice vârstă, dar tinerii sunt cei mai vulnerabili', mai declară medicul psihiatru.

El salută măsurile prin care autoritățile locale pot limita prezența sălilor de jocuri de noroc, însă consideră că este nevoie și de servicii de sprijin pentru cei care deja au dezvoltat o dependență.

'Este o măsură foarte bună și necesară. Cred că este o măsură foarte bună. Felicit primarii care iau asemenea decizii, pentru că a avea săli de jocuri și cazinouri prin apropierea școlilor, în centre comerciale, pe bulevarde, aproape de tot ce înseamnă clienți, cu geamuri fumurii și vânzări de băuturi alcoolice, cu siguranță nu sunt un mediu favorabil. Clar e faptul că nu e suficientă această măsură. Mai e și zona de online. Sunt măsuri care se pot adopta complementar', conchide medicul psihiatru. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Ovidiu Alexinschi/Facebook.com