Campania națională de promovare a vaccinării 'Copil vaccinat = copil protejat' se va derula în perioada martie-aprilie, a anunțat marți Institutul Național de Sănătate Publică.

Potrivit INSP, inițiativa urmărește să îmbunătățească nivelul de conștientizare cu privire la importanța vaccinării și să încurajeze părinții să-și protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

'Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție pentru boli infecțioase grave care pot duce la complicații severe, dizabilități sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învață să recunoască și să combată agenții patogeni fără ca organismul să treacă prin boală reală, prevenind astfel infecția și totodată boala și complicațiile ei, reducând riscul de spitalizare și mortalitate', susțin specialiștii INSP.

Aceștia afirmă că respectarea administrării vaccinurilor așa cum sunt stabilite în Calendarului Național de Vaccinare asigură instalarea imunității protective anterior expunerii copilului la boală.

'Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se formează astfel o protecție și scade riscul apariției focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni, se poate ajunge la 'imunitate colectivă' sau 'imunitate de grup'. Acest lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinați, ci și, indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală și care nu pot fi protejați prin vaccinare ca urmare a unor contraindicații temporare sau definitive la vaccinare', precizează sursa citată.

Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informații despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 și 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 și 17 persoane și un bolnav de difterie sau rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.

'Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate, funcționează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare populațională. Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur și rentabil, în anul 2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în rândul copiilor nevaccinați sau cu schemă incompletă cu vârsta sub 5 ani. Vaccinarea împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000 -2024', arată aceeași sursă.

În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin administrarea vaccinului combinat rujeolă-rubeolă-oreion (ROR), introdus în calendarul național de vaccinare în anul 2004.

În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală s-a menținut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenirea transmiterii bolii.

Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul 2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză și la 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Această tendință descendentă este pusă, parțial, pe seama reducerii încrederii populației în beneficiile vaccinării, reflectată prin creșterea numărului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.

INSP menționează că prin intermediul campaniei se urmărește realizarea unor activități care să contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educație și informare țintită:

* sesiuni educaționale: mese rotunde, sesiuni educative, ateliere de lucru interactive pentru părinți și profesioniști din sistemul educațional;
* workshopuri: sesiuni de lucru interactive pentru profesioniști din sistemul educațional și din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităților optime prin care părinții pot să fie mai bine informați în ceea ce privește siguranța și eficacitatea vaccinării;
* acțiuni la nivelul comunităților vulnerabile: implicarea asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative și pentru a răspunde întrebărilor populației;
* implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcțiilor Județene de Sănătate Publică), participarea profesioniștilor la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele să fie transmise către o audiență cât mai largă;
* programe în școli: realizarea de parteneriate la nivelul școlilor pentru desfășurarea de acțiuni informative cu implicarea părinților. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)