Lider Sanitas: Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată; nu trebuie să inventăm soluții noi
Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme, atrage atenția președintele Diviziei de Medici din cadrul Federației Sanitas, dr. Toni Popescu, el afirmând că în toată Europa civilizată garda este de 12 ore, nu de 30 cum se întâmplă în sistemul medical românesc.
El a declarat pentru AGERPRES că nu trebuie inventate soluții noi, ele există deja în Europa, trebuie doar adaptate la sistemul românesc.
''Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme. De exemplu, o gardă poate ajunge la 30 de ore și poate și mai mult. O gardă este foarte prost plătită, vechimea nu îți este pusă pentru că vechimea unei zile de muncă este maxim 12 ore'', a afirmat dr. Toni Popescu, președintele Diviziei Medici din cadrul Federației Sanitas.
Potrivit acestuia, programul normal de lucru al unui doctor este de la ora 08:00 la 14:00, iar dacă este de gardă continuă de la ora 14:00 și se încheie a doua zi dimineață, la ora 08:00, când trebuie să rămână la spital și să intre la programul normal.
''Adică nu poți să pleci acasă după gardă, trebuie să rămâi ziua următoare la program ca să îți iei salariul. Altfel trebuie să recuperezi în weekend. Și asta înseamnă de astăzi dimineață până a doua zi, la ora 14:00, sau mai târziu, tu să stai în spital, să operezi, să vezi urgențele. (...) Sunt 30 de ore în care operezi, consulți în gardă, consulți pe secții, poate să fie cazul să și reintervii, ai urgențele, trebuie să recomanzi analize, să recomanzi imagistică'', a explicat reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas.
Acesta admite că unui medic care lucrează 30 de ore îi poate fi afectată direct capacitatea de concentrare.
''În clipa în care oboseala vine asupra personalului medical, că despre asta e vorba, iar medicul stă cel mai mult într-un spital, randamentul lui nu mai este același, concentrarea lui nu mai este aceeași. (...) Dumneavoastră v-ar conveni să ajungeți la spital și să fiți consultat de un medic care lucrează de 24 de ore, care n-a dormit, e frânt de oboseală și de somn?'', a precizat reprezentantul Sanitas.
Medicii atrag atenția că gărzile sunt slab plătite, iar sporurile sunt calculate la nivelul anului 2018, deși legea prevede raportarea la salariile actuale.
''Problema e că suntem plătiți la salariul din 2018 și atunci omul nu vrea să-și distrugă sănătatea pe acele salarii foarte mici. Să știți că și la asistenți, și la restul personalului este aceeași problemă. Pentru că nu există medic într-un spital de urgență fără echipa lui. Asistenții, infirmierii, brancardierii, personalul TESA care ne face salariile, care au grijă că dacă se sparge caloriferul să nu inunde clădirea. Deci toată lumea asta la un loc este o echipă. Sporurile sunt la nivelul anului 2018. Aici este anomalia. Pentru că în lege spune foarte clar: trebuie să ai sporurile la salariul în plată. De aceea lumea e nemulțumită'', explică reprezentantul Sanitas.
Ministerul Sănătății cunoaște situația, spune el, și analizează propuneri de reformă, printre care introducerea gărzilor de 12 ore, un model aplicat deja în majoritatea statelor europene. ''Am vorbit cu domnul ministru (Alexandru Rogobete - n.r), știe problema. De aceea și vine cu propunerile acestea, pe care le-a făcut și la recomandarea noastră, a Federației Sanitas. Trebuie să revină totuși în matcă lucrurile astea. Nu trebuie să inventăm soluții noi. Ele există deja în Europa. Trebuie doar adaptate la sistemul românesc'', afirmă dr. Popescu.
El consideră că garda de 12 ore ar reduce epuizarea personalului medical și ar crește calitatea îngrijirii acordate pacienților.
''Garda de 12 ore nu este o invenție românească. Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată. (...) Am fost în Vest, am fost în Spania, am fost în Italia, în Danemarca, în Belgia și am văzut sistemul, am pus cap la cap și am venit cu această propunere încă din 2023 către Ministerul Sănătății'', spune Toni Popescu.
În țările europene, ''pacientul este al spitalului''. ''Numai că acolo numele medicului curant de pe foaie, așa cum știți 'eu sunt internat la cutare', nu există pentru că pacientul este al spitalului. Și în România pacientul trebuie să fie al spitalului. El va beneficia de servicii mult mai complexe nefiind un nume, un medic, nominalizat pe foaie. Astfel, colegul medicului nu poate să zică: 'A, la pacientul ăla nu mă uit' sau 'Aoleu, trebuie să mă duc la spital să văd pacientul'. Pacientul este al spitalului. De aceea merge treaba în Occident. Și de aceea ai second opinion gratuit. La noi, dacă vrei un second opinion de la un alt medic trebuie să alergi până la alte spitale. Pe când acolo în străinătate e simplu: în gardă te vede un medic, pe secție te vede alt medic, în blocul operator te operează alt medic. Dacă ai tu pretenția la un medic anume, se numește coplată. Și plătești. Nu te mai duci la privat. Plătești spitalului de stat, care face și el niște bani, și care îi dă și medicului care e dorit de pacientul respectiv. Poate să fie un leu, poate să fie zece lei, poate să fie o sută de lei, suma nu trebuie să fie ceva astronomic'', arată dr. Popescu.
O altă problemă semnalată tot mai des este lipsa personalului, care face imposibilă aplicarea imediată a noilor modele de organizare în toate spitalele. În special în unitățile din provincie, medicii sunt nevoiți să acopere mai multe specialități, fără sprijinul necesar, ceea ce crește riscul de malpraxis.
''Gândiți-vă că ei (medicii - n.r.) lucrează 24 de ore și în același timp poate nu ai echipă completă cu care să lucrezi. Vă dau un exemplu simplu: ești chirurg într-un oraș de provincie, ai nevoie de un consult cardiologic și nu ai cardiolog în gardă. Ești suspect și susceptibil de malpraxis'', subliniază medicul.
Reprezentantul Sanitas mai atrage atenția că burnoutul și alte boli nu sunt recunoscute oficial în România ca fiind profesionale, deși numărul concediilor medicale și al afecțiunilor grave în rândul cadrelor sanitare, și nu numai, este în creștere.
''Și la mine în spital sunt foarte mulți medici cu probleme de sănătate, începând cu hipertensiune, diabet și alte patologii. Hernia de disc, care e o boală profesională, care, culmea, în România, în sistemul de sănătate nu este recunoscută. Nu este recunoscută pentru că nimeni nu s-a ocupat de subiectul ăsta, dar noi, Federația Sanitas, o să inițiem un program acum de recunoaștere a bolilor profesionale din sănătate. Și noi suntem oameni. Burnoutul n-a fost recunoscut în România (ca boală profesională), el este considerat un sindrom. Sperăm că la un moment dat să fie recunoscut'', afirmă reprezentantul sindical.
Întrebat ce îi determină pe medici să accepte această situație de atâta timp, el răspunde că ''este ca reflexul Pavlov aici''.
''Dacă ei așa știau să facă, așa au făcut. Între timp s-au mai luminat, am apărut și noi, Federația Sanitas, cu Divizia de Medici și ușor, ușor, cineva a început să vorbească. Vedeți că medicii tot din același reflex refuză să vorbească, refuză să iasă. De-abia acum au început să-și pună păsurile și să-și arate nemulțumirea. Dar ea mocnea de mult timp. Pentru că atunci când tu ești la spital 30 de ore azi, 30 de ore peste 3 zile, 30 de ore peste alte 4 zile și vezi că acasă copilul îți crește și tu nu apuci să participi la educația lui, să te bucuri de el. Știți câte zile de concedii au de recuperat nu numai medicii? Și nu numai ei. Tot personalul din spitale are zeci de zile de concedii de recuperat, de libere de luat și nu au cum să le ia pentru că nu are cine să îi înlocuiască'', avertizează reprezentantul Sanitas.
Sindicatele cer respectarea legislației muncii, plata corectă a orelor suplimentare, actualizarea sporurilor și angajarea de personal. În lipsa unor măsuri concrete, atrag atenția că spitalele riscă blocaje majore, iar pacienții vor fi cei mai afectați.
''Pentru că despre asta e vorba. Nu poți să lucrezi cu jumătate din oameni și să le ceri să răstoarne munții și să facă un om cât doi. Nu se poate. Medicina costă bani în toată lumea. Medicina este o chestie scumpă pe care guvernul oricărei țări care se respectă o apreciază și o plătește la justa valoare. Este medicația, sunt aparatele, este modernizarea, sunt clădirile. Am auzit că multă lume se plânge de salariile medicilor. Dacă și 10.000 de lei la un medic chirurg, cu 25 de ani de experiență, sunt bani mulți... Vă spun eu, 10.089 de lei are un medic primar gradația 5. E cel mai mare grad în Medicină. Dacă asta vi se pare un salariu mare, să mă ierte Dumnezeu, nu mai spun răspunderea pe care o are medicul'', a conchis reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Olt: Deficit de stomatologi în mediul rural - 15 cabinete în 104 localități
Cabinetele stomatologice din mediul rural din județul Olt sunt insuficiente, la sate fiind deficit de medici dentiști, potrivit directorului Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt, Sorina Oancea, care a îndemnat autoritățile locale să încerce atragerea stomatologilor prin punerea la dispoziție a spațiilor și chiar și a aparaturii. În prezen
Sibiu/Specialist în adicții: Sondajul din municipiul reședință arată o poziție clară împotriva jocurilor de noroc
Rezultatul sondajului organizat de Primăria Municipiului Sibiu privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș este 'categoric' și oferă un semnal clar pentru decizia Consiliului Local de luni, consideră Holger Lux, medic psihoterapeut și președinte al Centrului de tratament pentru dependența de alcool și alte droguri din cadrul Asociației Crucea Albast
Rogobete: Infecțiile nosocomiale sunt prea mult ascunse în România
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a pledat vineri pentru raportarea corectă a infecțiilor nosocomiale din spitale, subliniind că în timpul mandatului său au fost realizate investiții de aproape 2 miliarde de lei pentru prevenirea acestora. 'Investițiile (...) vor schimba, nu peste noapte, dar vor schimba înfățișarea secțiil
Rogobete: Când mi s-a recomandat să tai 10% din veniturile doctorilor, relația cu premierul s-a deteriorat
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri că relația sa cu premierul Ilie Bolojan 's-a deteriorat' în momentul în care i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să dea afară 10% dintre aceștia. Rogobete a avut vineri o conferință de presă în care și-a prezentat bilanțul ce
Iași: Tudor Gheorghe, externat din Spitalul de Neurochirurgie
Managerul Spitalului Clinic de Urgențe 'Prof.Dr. Nicolae Oblu' din Iași, dr Lucian Eva, a declarat, vineri, presei, că artistul Tudor Gheorghe a fost externat din unitate. Potrivit acestuia, cântărețul și compozitorul Tudor Gheorghe a ajuns la spital vineri dimineața, după ce a suferit câteva leziuni minore care au necesita
Olt: Neurologul Renică Diaconescu, care a salvat pacienți în stare vegetativă, solicită secții de recuperare în spitale
Medicul neurolog Renică Diaconescu, șeful Secției Neurologie de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Slatina, a susținut joi, într-o conferință de presă, necesitatea unor secții de recuperare, în contextul în care a prezentat cazul a doi pacienți salvați în acest an și recuperați în proporție de peste 70% după ce au ajuns în stare vegetat
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private: Accesul pacienților oncologici la tratament, tot mai dificil
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România (PALMED) a avertizat joi asupra 'deteriorării' accesului pacienților oncologici la radioterapie, un tratament necesar în aproximativ jumătate dintre cazurile de cancer. Organizația își exprimă sprijinul față de poziția transmisă recent de asociațiile de pacienți.
Medicul Bogdan Popescu spune că aproape un milion de români au boli neurologice rare
Aproape un milion de români au boli neurologice rare, a afirmat prof. univ. dr. Bogdan Popescu, joi, la o conferință de presă prilejuită de deschiderea celei de-a IV-a ediții a Forumului Național de Neurologie - 'Terapiile inovative în contextul sustenabilizării sistemului de sănătate'. 'Scleroza multiplă - în ultimii 20 de ani s-
UMF va înființa un centru de excelență în cercetare, diagnostic clinic, studii translaționale și bioinformatică
Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București a înființat un centru de excelență care va integra cercetarea, diagnosticul clinic, studiile translaționale și bioinformatica într-o singură structură dedicată medicinei de precizie. Universitatea a anunțat, joi, câștigarea proiectului EXCELY - 'Ex
Timiș: Creștere a cazurilor de insuficiență respiratorie la copii; cauza - astmul bronșic declanșat de alergii
Numărul cazurilor de copii cu dificultăți accentuate de respirație, care ajung în Compartimentul de Pneumologie Pediatrică din Clinica de Pediatrie II Bega, a crescut în ultimele zile, cauza fiind astmul bronșic declanșat de alergiile de primăvară, a declarat, joi, dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonatorul Compartimentului de Pneumol
Crucea Roșie anunță o campanie de informare și vaccinare ROR în opt județe
Crucea Roșie Română va derula, în perioada 27-30 aprilie, în localități din opt județe, o campanie de informare și vaccinare ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), pentru ca părinții să cunoască beneficiile vaccinării și riscurile asociate refuzului imunizării copiilor, în contextul scăderii ratei vaccinării în țara noastră.
INSP: 53.283 cazuri de infecții respiratorii în săptămâna 13 - 19 aprilie
Un număr de 53.283 cazuri de infecții respiratorii - gripă clinică, IACRS și pneumonii - au fost raportate în săptămâna 13 - 19 aprilie, a informat, joi, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). 'În săptămâna 13 - 19 aprilie s-au înregistrat 53.283 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS ș
Începe Forumul Național de Neurologie; se vor prezenta cele mai recente progrese științifice
Peste 300 de experți se vor reuni joi și vineri, la Palatul Parlamentului, la cea de-a IV-a ediție a Forumului Național de Neurologie, cu tema 'Terapiile inovative în contextul sustenabilizării sistemului de sănătate', eveniment organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabilitării și Societatea de Neurologie din România, cu
Nicolae Zamfir (Academia Română): Secolul XX a fost al fizicii, cel actual e al biologiei și medicinei
Vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir, a declarat, miercuri, în deschiderea ediției a treia a Conferinței naționale cu participare internațională 'Tehnologia & iHealth în medicina secolului XXI' de la Târgu Mureș, că secolul XX a fost unul al fizicii, în timp ce actualul secol este al biologiei și medicinei.
Rogobete: Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri că economiile reale în sistemul de sănătate nu pot fi făcute prin limitarea accesului pacienților cronici la investigații de diagnostic și monitorizare din programele naționale. Potrivit ministrului, măsura de a deconta o singură investigație de tip MONITOR pe an pentru fiecare pacient - introd