Lider Sanitas: Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată; nu trebuie să inventăm soluții noi
Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme, atrage atenția președintele Diviziei de Medici din cadrul Federației Sanitas, dr. Toni Popescu, el afirmând că în toată Europa civilizată garda este de 12 ore, nu de 30 cum se întâmplă în sistemul medical românesc.
El a declarat pentru AGERPRES că nu trebuie inventate soluții noi, ele există deja în Europa, trebuie doar adaptate la sistemul românesc.
''Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme. De exemplu, o gardă poate ajunge la 30 de ore și poate și mai mult. O gardă este foarte prost plătită, vechimea nu îți este pusă pentru că vechimea unei zile de muncă este maxim 12 ore'', a afirmat dr. Toni Popescu, președintele Diviziei Medici din cadrul Federației Sanitas.
Potrivit acestuia, programul normal de lucru al unui doctor este de la ora 08:00 la 14:00, iar dacă este de gardă continuă de la ora 14:00 și se încheie a doua zi dimineață, la ora 08:00, când trebuie să rămână la spital și să intre la programul normal.
''Adică nu poți să pleci acasă după gardă, trebuie să rămâi ziua următoare la program ca să îți iei salariul. Altfel trebuie să recuperezi în weekend. Și asta înseamnă de astăzi dimineață până a doua zi, la ora 14:00, sau mai târziu, tu să stai în spital, să operezi, să vezi urgențele. (...) Sunt 30 de ore în care operezi, consulți în gardă, consulți pe secții, poate să fie cazul să și reintervii, ai urgențele, trebuie să recomanzi analize, să recomanzi imagistică'', a explicat reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas.
Acesta admite că unui medic care lucrează 30 de ore îi poate fi afectată direct capacitatea de concentrare.
''În clipa în care oboseala vine asupra personalului medical, că despre asta e vorba, iar medicul stă cel mai mult într-un spital, randamentul lui nu mai este același, concentrarea lui nu mai este aceeași. (...) Dumneavoastră v-ar conveni să ajungeți la spital și să fiți consultat de un medic care lucrează de 24 de ore, care n-a dormit, e frânt de oboseală și de somn?'', a precizat reprezentantul Sanitas.
Medicii atrag atenția că gărzile sunt slab plătite, iar sporurile sunt calculate la nivelul anului 2018, deși legea prevede raportarea la salariile actuale.
''Problema e că suntem plătiți la salariul din 2018 și atunci omul nu vrea să-și distrugă sănătatea pe acele salarii foarte mici. Să știți că și la asistenți, și la restul personalului este aceeași problemă. Pentru că nu există medic într-un spital de urgență fără echipa lui. Asistenții, infirmierii, brancardierii, personalul TESA care ne face salariile, care au grijă că dacă se sparge caloriferul să nu inunde clădirea. Deci toată lumea asta la un loc este o echipă. Sporurile sunt la nivelul anului 2018. Aici este anomalia. Pentru că în lege spune foarte clar: trebuie să ai sporurile la salariul în plată. De aceea lumea e nemulțumită'', explică reprezentantul Sanitas.
Ministerul Sănătății cunoaște situația, spune el, și analizează propuneri de reformă, printre care introducerea gărzilor de 12 ore, un model aplicat deja în majoritatea statelor europene. ''Am vorbit cu domnul ministru (Alexandru Rogobete - n.r), știe problema. De aceea și vine cu propunerile acestea, pe care le-a făcut și la recomandarea noastră, a Federației Sanitas. Trebuie să revină totuși în matcă lucrurile astea. Nu trebuie să inventăm soluții noi. Ele există deja în Europa. Trebuie doar adaptate la sistemul românesc'', afirmă dr. Popescu.
El consideră că garda de 12 ore ar reduce epuizarea personalului medical și ar crește calitatea îngrijirii acordate pacienților.
''Garda de 12 ore nu este o invenție românească. Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată. (...) Am fost în Vest, am fost în Spania, am fost în Italia, în Danemarca, în Belgia și am văzut sistemul, am pus cap la cap și am venit cu această propunere încă din 2023 către Ministerul Sănătății'', spune Toni Popescu.
În țările europene, ''pacientul este al spitalului''. ''Numai că acolo numele medicului curant de pe foaie, așa cum știți 'eu sunt internat la cutare', nu există pentru că pacientul este al spitalului. Și în România pacientul trebuie să fie al spitalului. El va beneficia de servicii mult mai complexe nefiind un nume, un medic, nominalizat pe foaie. Astfel, colegul medicului nu poate să zică: 'A, la pacientul ăla nu mă uit' sau 'Aoleu, trebuie să mă duc la spital să văd pacientul'. Pacientul este al spitalului. De aceea merge treaba în Occident. Și de aceea ai second opinion gratuit. La noi, dacă vrei un second opinion de la un alt medic trebuie să alergi până la alte spitale. Pe când acolo în străinătate e simplu: în gardă te vede un medic, pe secție te vede alt medic, în blocul operator te operează alt medic. Dacă ai tu pretenția la un medic anume, se numește coplată. Și plătești. Nu te mai duci la privat. Plătești spitalului de stat, care face și el niște bani, și care îi dă și medicului care e dorit de pacientul respectiv. Poate să fie un leu, poate să fie zece lei, poate să fie o sută de lei, suma nu trebuie să fie ceva astronomic'', arată dr. Popescu.
O altă problemă semnalată tot mai des este lipsa personalului, care face imposibilă aplicarea imediată a noilor modele de organizare în toate spitalele. În special în unitățile din provincie, medicii sunt nevoiți să acopere mai multe specialități, fără sprijinul necesar, ceea ce crește riscul de malpraxis.
''Gândiți-vă că ei (medicii - n.r.) lucrează 24 de ore și în același timp poate nu ai echipă completă cu care să lucrezi. Vă dau un exemplu simplu: ești chirurg într-un oraș de provincie, ai nevoie de un consult cardiologic și nu ai cardiolog în gardă. Ești suspect și susceptibil de malpraxis'', subliniază medicul.
Reprezentantul Sanitas mai atrage atenția că burnoutul și alte boli nu sunt recunoscute oficial în România ca fiind profesionale, deși numărul concediilor medicale și al afecțiunilor grave în rândul cadrelor sanitare, și nu numai, este în creștere.
''Și la mine în spital sunt foarte mulți medici cu probleme de sănătate, începând cu hipertensiune, diabet și alte patologii. Hernia de disc, care e o boală profesională, care, culmea, în România, în sistemul de sănătate nu este recunoscută. Nu este recunoscută pentru că nimeni nu s-a ocupat de subiectul ăsta, dar noi, Federația Sanitas, o să inițiem un program acum de recunoaștere a bolilor profesionale din sănătate. Și noi suntem oameni. Burnoutul n-a fost recunoscut în România (ca boală profesională), el este considerat un sindrom. Sperăm că la un moment dat să fie recunoscut'', afirmă reprezentantul sindical.
Întrebat ce îi determină pe medici să accepte această situație de atâta timp, el răspunde că ''este ca reflexul Pavlov aici''.
''Dacă ei așa știau să facă, așa au făcut. Între timp s-au mai luminat, am apărut și noi, Federația Sanitas, cu Divizia de Medici și ușor, ușor, cineva a început să vorbească. Vedeți că medicii tot din același reflex refuză să vorbească, refuză să iasă. De-abia acum au început să-și pună păsurile și să-și arate nemulțumirea. Dar ea mocnea de mult timp. Pentru că atunci când tu ești la spital 30 de ore azi, 30 de ore peste 3 zile, 30 de ore peste alte 4 zile și vezi că acasă copilul îți crește și tu nu apuci să participi la educația lui, să te bucuri de el. Știți câte zile de concedii au de recuperat nu numai medicii? Și nu numai ei. Tot personalul din spitale are zeci de zile de concedii de recuperat, de libere de luat și nu au cum să le ia pentru că nu are cine să îi înlocuiască'', avertizează reprezentantul Sanitas.
Sindicatele cer respectarea legislației muncii, plata corectă a orelor suplimentare, actualizarea sporurilor și angajarea de personal. În lipsa unor măsuri concrete, atrag atenția că spitalele riscă blocaje majore, iar pacienții vor fi cei mai afectați.
''Pentru că despre asta e vorba. Nu poți să lucrezi cu jumătate din oameni și să le ceri să răstoarne munții și să facă un om cât doi. Nu se poate. Medicina costă bani în toată lumea. Medicina este o chestie scumpă pe care guvernul oricărei țări care se respectă o apreciază și o plătește la justa valoare. Este medicația, sunt aparatele, este modernizarea, sunt clădirile. Am auzit că multă lume se plânge de salariile medicilor. Dacă și 10.000 de lei la un medic chirurg, cu 25 de ani de experiență, sunt bani mulți... Vă spun eu, 10.089 de lei are un medic primar gradația 5. E cel mai mare grad în Medicină. Dacă asta vi se pare un salariu mare, să mă ierte Dumnezeu, nu mai spun răspunderea pe care o are medicul'', a conchis reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sibiu/Pneumolog: Revenirea în colectivitate crește riscul infecțiilor respiratorii la copii
Revenirea copiilor în colectivități odată cu începutul anului școlar crește riscul de transmitere a infecțiilor respiratorii, iar aerisirea spațiilor, igiena mâinilor, evitarea fumului de țigară și neprezentarea la școală a copiilor bolnavi sunt printre cele mai importante măsuri de prevenție, recomandă medicul pneumolog și pediatru dr. Simina Iulia Ida, de
Mureș: Un nou accelerator liniar de ultimă generație, pus în funcțiune la Secția de Radioterapie a SCJ
Spitalul Clinic Județean (SCJ) Mureș a anunțat, luni punerea în funcțiune, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare totală de peste 10,8 milioane de lei, a celui de-al doilea accelerator linear, după obținerea avizului din partea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). 'Începând cu d
Harghita: Biocide expirate găsite la Spitalul Municipal Toplița; DSP a dispus retragerea din uz
Inspectorii sanitari ai Direcției de Sănătate Publică (DSP) Harghita au identificat, în urma unui control efectuat la Spitalul Municipal Toplița, o cantitate de biocide expirate, motiv pentru care s-a aplicat o sancțiune și s-a dispus scoaterea lor din uz. ''În urma unei sesizări primite în legătură cu spitalul din To
Ministerul Sănătății a efectuat, în august, plăți de peste 1 miliard de lei prin PNRR
Ministerul Sănătății a efectuat, în luna august, plăți de peste 1 miliard de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență, rata de absorbție a fondurilor PNRR aferente MS fiind de 91%. ''Fondurile sunt destinate, în principal, digitalizării unităților sanitare publice, modernizării infrastructurii medicale și dezvoltării serviciilor
UPDATE Incendiu la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei - 116 persoane evacuate, nu sunt victime
Planul Roșu de Intervenție declanșat în urma incendiului izbucnit, joi, la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei a fost dezactivat, a anunțat Ministerul Sănătății (MS), care a precizat că un număr total de 116 persoane de la cele două etaje ale clădirii au fost evacuate ori s-au evacuat în siguranță. Potrivit sursei ci
INSP: 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile; trei decese
Un număr de 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care 47 confirmate și 11 probabile, s-au înregistrat în perioada 3 iunie - 2 septembrie, a informat, joi, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). În aceeași perioadă, s-au înregistrat trei decese la persoanele infectate cu acest virus. Este vorba
Bihor: Proiect cu finanțare europeană pentru un Centru de Sănătate Mintală destinat copiilor și adolescenților
Primăria Oradea a depus pentru finanțare un proiect în valoare de 37,7 milioane de lei pentru construirea unui Centru de Sănătate Mintală destinat copiilor și adolescenților, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Bihor. Potrivit Primăriei, proiectul prevede construirea Corpului C8, în incinta staționarului SC
Neamț: Asistență non-stop pentru pacienții de la SJU Piatra-Neamț, cu ajutorul inteligenței artificiale
Un sistem bazat pe inteligență artificială, gândit să simplifice accesul pacienților la informații, programări și servicii medicale, va fi testat timp de patru luni la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Piatra-Neamț, a declarat joi, pentru AGERPRES, președintele Consiliului Județean (CJ) Neamț, Daniel Vasilică Harpa. Asistentul AI va fi
Copii pot beneficia gratuit de sigilarea molarului permanent de 6 ani printr-un program al Primăriei Brașov
Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani care domiciliază în Brașov și frecventează o școală din municipiu pot beneficia gratuit de sigilarea molarului permanent de 6 ani, în cadrul programului de prevenție stomatologică 'Dinți sănătoși, zâmbet frumos!' derulat de Primăria Brașov prin Direcția de Asistență Socială.
Moldovan (CNAS): O serie dintre probleme suntem în curs să le rezolvăm în noul Contract Cadru; în 17 septembrie va fi finalizat
O serie dintre problemele medicinei de familie ar putea fi rezolvate prin noul Contract-cadru pentru furnizorii de servicii medicale, document care ar putea fi finalizat pe 17 septembrie, a declarat miercuri președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii 'Prioritate Națion
Vâlcea: Specialiști în recuperare medicală și balneologie, reuniți la Băile Govora pentru Conferința Națională a INRMFB
Un număr important de specialiști în domeniul recuperării medicale, medicinei fizice și balneoclimatologiei sunt așteptați să participe la cea de-a XX-a ediție a Conferinței Naționale a Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) care va avea loc în perioada 16 - 19 septembrie la Băile Govora. Timp de patru z
Poiană: Nu trebuie să se vorbească doar despre câți medici formăm, ci și despre ce medici formăm și ce condiții le oferim
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a declarat miercuri că, atunci când este analizată formarea noii generații de medici, trebuie avut în vedere nu doar numărul absolvenților, ci și pregătirea acestora și condițiile pe care România le oferă pentru a-i determina să rămână și să profeseze în țară. D
Proiect de 17,7 milioane de lei pentru îmbunătățirea serviciilor medicale destinate mamelor, nou-născuților și copiilor mici
Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului 'Alessandrescu-Rusescu' București (INSMC), împreună cu Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, implementează proiectul SEPA - 'Servicii medicale Eficace, Preventive și Accesibile pentru mamă, nou-născut și copilul mic din România, cu accent pe grupurile vulnerabile', cofinan
Parteneriat pentru educație și prevenție în sănătatea orală încheiat între Colegiul Medicilor Stomatologi și SRR
Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) au încheiat un acord de parteneriat dedicat informării și educării populației în domeniul sănătății orale, promovării prevenției și facilitării accesului publicului larg la informații medicale corecte. Potrivit unui comunicat remis miercuri AG
Mirabela Grădinaru: Avem datoria să susținem mai ferm vocea medicilor și a specialiștilor
Societatea are 'datoria' de a susține medicii și specialiștii, în contextul în care domeniile științifice sunt afectate de teorii ale conspirației, a afirmat, miercuri, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Ea a susținut o alocuțiune în cadrul dezbaterii 'Prioritate Națională pentru Prevenție - Medicina de famil