Institutul Național de Sănătate Publică a subliniat, marți, în contextul în care în luna decembrie se sacrifică porci în gospodării pentru Crăciun, importanța testării acestei cărni înainte de consum.

Oamenii pot contracta trichineloză după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic provenită de la animale care conțin parazitul Trichinella.

Prevenirea infecției se bazează pe procesarea corectă și prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică și păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum și pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii.

Rata mortalității în cazurile severe de infecție cu trichineloză, chiar dacă a fost urmat un tratament, este de 5%, a informat INSP.

Potrivit institutului, 'cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu amănuntul, nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate'.

'Prelucrarea termică la peste 77 grade C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare și sărare a cărnii nu distrug larvele', au atenționat specialiștii INSP.

Curățarea mașinilor de tocat carne și a celorlalte unelte după fiecare utilizare, spălarea mâinilor cu apă caldă și săpun înainte de pregătirea alimentelor și după manipularea cărnii crude sunt alte măsuri preventive.

În 2024, în România s-au înregistrat 57 cazuri de boală, de aproximativ două ori mai multe ca în 2023.

Cazurile mai ușoare de trichineloză tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2 - 6 luni.

INSP recomandă următoarele:

* achiziționarea de animale din unități avizate sanitar-veterinar;

* aprovizionarea cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;

* trimiterea de probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităților sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumarea cărnii doar după un rezultat negativ;

* trimiterea de probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic);

* să nu se consume carne până când nu este complet gătită;

* curățarea ustensilelor care ating carnea;

* spălarea pe mâini după manipularea cărnii crude;

* evitarea hrănirii animalelor cu resturi crude/măruntaie/sânge provenite de la vânat/porc, acestea ar trebui prelucrate termic;

* prevenirea apariției rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.

Trichinella are ca rezervoare de infecție animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, șobolanii, dar și animalele sălbatice - mistreții, urșii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp. Se constată o largă răspândire a trichinelozei la animale din ținuturi arctice - urs polar, vulpea polară, foca, morsa, precum și din zone tropicale - tigru, șacal, hienă, cașalot, orcă. Porcul și șobolanul sunt gazdele obișnuite pentru Trichinella și speciile gazdă cele mai parazitate.

În diagnosticul trichinelozei se au în vedere:

* identificarea antecedentelor și istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar și al călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni anterioare apariției simptomelor);

* simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic;

* teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor;

* examen microscopic din probe bioptice musculare;

* investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.

În primele 3 - 4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea ușoare, însă depind de stadiul bolii.

În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie ușoară și greață, vărsături, dureri abdominale superioare, febră ușoară și stare generală de rău. La 2 - 6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar și apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză și o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelație cu numărul de larve ingerate.

'Complicațiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate și în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) și, în special, la vârstnici. Encefalita și miocardita, care pot pune viața în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecția este gravă, este posibil să apară dificultăți de coordonare a mișcărilor și probleme cardiace și respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul', a indicat INSP.

Ca urmare, se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puțin trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate și dureri musculare, diaree, edem facial, hemoragii subconjunctivale, subunghiale și retiniene. AGERPRES/(AS - redactor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)