Prorectorul Universității de Medicină și Farmacie ''Victor Babeș'' din Timișoara, Cristian Oancea, susține că prevenția este primul pilon al sănătății umane și, din această perspectivă, inițiativa Academiei de Științe Medicale care a lansat, la Târgu Mureș, în premieră națională, proiectul pluridisciplinar de prevenție și diagnostic precoce, este foarte importantă.

''Ceea ce face Academia de Științe Medicale e un proiect foarte important. Dânșii fac proiecte foarte importante, acesta este unul dintre ele, în sensul în care observăm că în societatea noastră, atât civilă, cât și medicală, nu prea avem proiecte de prevenție și trebuie să știm că este mult mai ușor să previi decât să tratezi după aceea. Practic, putem să salvăm ani în viața pacienților noștri, indiferent că vorbim de patologie cardiovasculară, pulmonară sau neurologică. Putem să adăugăm ani în viața pacienților și să le redăm pacienților sănătatea de care au nevoie. Practic, un control riguros efectuat la timp, fie că vorbim de colonoscopie, spirometrie, un EKG, de un holter de tensiune, ne poate pune în gardă să evităm infarctul pulmonar, să evităm BPOC-ul, să evităm un cancer de colon etc. Prevenția este unul dintre piloni și primul pilon în sănătatea noastră, de a ne menține sănătoși'', a declarat vineri, pentru AGERPRES, Cristian Oancea.

Lansarea proiectului ''Prevenție și Diagnostic Precoce'' de către Academia de Științe Medicale a avut loc în cadrul Conferinței Naționale ''Interdisciplinaritate în Diagnosticul și Tratamentul Precoce al Bolilor Aparatului Respirator'', organizată joi și vineri de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehologie ''George Emil Palade'' din Târgu Mureș, în cadrul Zilelor UMFST.

Prezent la Conferința Națională ''Interdisciplinaritate în Diagnosticul și Tratamentul Precoce al Bolilor Aparatului Respirator'' de la Târgu Mureș, dr. Cristian Oancea a arătat importanța prevenției în privința plămânilor, ale căror afecțiuni sunt diagnosticate în faze extrem de avansate, neavând receptori de durere care să alarmeze pacientul.

''Este și anotimpul infecțiilor, al infecțiilor virale, preponderent plămânul suferă și suferă în tăcere. Plămânul nu semnalizează ca și inima sau ca alte organe. Și atunci, de obicei când o boală pulmonară apare, de obicei este prea târziu. BPOC este diagnosticat în forme moderate, severe de boală. Cancerul pulmonar e diagnosticat, din nefericire, în formele terminale, paliative, 75-80% din cancerul pulmonar e diagnosticat în formele terminale. De ce? Pentru că plămânul nu are receptori de durere care semnalizează că ceva se întâmplă rău și greșit cu organul nostru. Tocmai de asta cred că este un aspect benefic și avem o specialitate care, alături de specialitatea de boli infecțioase, și-a arătat valoarea, cel puțin în ultimii 5-6 ani, în protecția cetățenilor, în protecția sănătății pacienților noștri'', a subliniat dr. Oancea.

În calitatea sa de medic primar pneumolog, acesta a subliniat că, alături de prevenție, și partea de recuperare trebuie să fie în atenția specialiștilor.

''Eu sunt un pacient astmatic, la rândul meu am fost un pacient astmatic și am o boală pulmonară. Din fericire, este bine controlată, avem secțiunea de reabilitare respiratorie. Pentru că, în afară de prevenție, trebuie efectiv să ne îndreptăm atenția și pe partea de fiziokinetoterapie, o parte deseori Cenușăreasă a medicinei, pentru că kinetoterapia, fiziokineototerapia, balneofiziokinetoterapia sunt niște specialități de care avem nevoie, fie că suntem sănătoși și facem sport de performanță, fie că avem nevoie de reabilitare respiratorie, cardiovasculară, neurologică sau ortopedică. Rolul unui fizioterapeut este vital în reabilitarea noastră și de a reintegra omul în viața socială și pe piața muncii'', a subliniat doctorul.

El a precizat că, după pandemia de COVID-16, a apărut medicina preventivă, care se traduce prin vaccinare, și medicina curativă pentru SARS-CoV-2 și nu numai, dar că există numeroase persoane care au rămas cu sechele.

''Avem mulți pacienți care au rămas cu acele traume fibroase pulmonare. Din nefericire, plămânul nu este un organ care se regenerează, nu-i ca și ficatul, hepatocritul se poate genera altfel, la pulmonare, nu. Și atunci, acele traume fibroase trebuie cumva să le conservăm în sensul în care să nu progreseze. Și atunci, rolul reabilitării respiratorii constă în faptul să salvăm ce a rămas neafectat, ca acele leziuni fibroase să nu mai progreseze'', a conchis dr. Cristian Oancea. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)