Fumatul și poluarea reprezintă principalii factori de risc în bronhopneumopatia obstructivă cronică, această afecțiune fiind mai frecventă la persoanele de peste 50 de ani, a declarat miercuri medicul pneumolog Beatrice Mahler.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) reprezintă o afecțiune severă a căilor aeriene, care este produsă de expunerea la tutun și poluarea aerului.

'BPOC este mai frecvent la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Bărbații tind să aibă un risc mai mare de a dezvolta BPOC decât femeile, incidența crescută fiind direct legată de fumat. Aceasta este una dintre cele mai frecvente boli pulmonare, afectând peste 600 de milioane de persoane la nivel mondial', a transmis Beatrice Mahler cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice.

Această afecțiune determină modificări importante și, de cele mai multe ori, ireversibile ale plămânilor și căilor respiratorii, ceea ce duce la apariția simptomelor specifice: dificultate de respirație (dispnee); tuse cronică, prezentă în mod constant; producție de spută.

'Cel mai important factor de risc în BPOC este fumatul. Alte cauze pot include expunerea îndelungată la iritanți pulmonari (praf industrial, substanțe chimice), poluarea din locuință sau cauze genetice, precum deficitul unei proteine esențiale pentru funcționarea normală a plămânilor. Diagnosticul de BPOC trebuie suspectat la orice persoană cu simptome sugestive și istoric de expunere la factori de risc, iar confirmarea se face prin spirometrie, investigația standard care măsoară funcția pulmonară. Pe măsură ce boala avansează, dificultatea de respirație poate deveni atât de severă încât apare chiar și la eforturi minime - în timpul activităților cotidiene precum îmbrăcatul, încălțatul sau igiena zilnică. Extinderea accesului la reabilitarea pulmonară, alături de tratamentul inhalator, pot să ducă la creșterea calității și duratei vieții', a subliniat Beatrice Mahler, medic primar pneumolog.

Potrivit acesteia, diagnosticul confirmat de BPOC impune inițierea tratamentului de către medicul pneumolog. Iar pasul următor necesită includerea într-un program de recuperare respiratorie, dovezile clinice sugerând că recuperarea respiratorie poate îmbunătăți capacitatea de efort și simptomele bolii.

'Fumatul la pacientul cu BPOC duce la creșterea de trei ori a deteriorării funcției pulmonare. Renunțarea la fumat nu vindecă boala, dar crește calitatea respirației. Pacienții trebuie să știe când trebuie să apeleze la medic. Medicație și oxigen - doza și durata administrării trebuie respectată. Exercițiile fizice în BPOC ar fi bine să fie zilnice, de intensitate ușoară. Boala inimii la pacientul cu BPOC este prezentă la marea majoritate, consultul cardiologic periodic fiind necesar', a spus medicul pneumolog.

Ea a menționat că anxietatea și depresia sunt frecvente și sunt induse de lipsa oxigenului.

Nutriția pacientului cu BPOC, echilibrată, vizează un regim hiperproteic și multe vitamine din fructe și legume proaspete.

'Călătoria pacientului cu BPOC se face cu viza medicului, mai ales la cei care călătoresc cu avionul, fiind necesar uneori consumul suplimentar de oxigen. Dificultățile respiratorii afectează viața intimă, aspecte care trebuie gestionate cu multă delicatețe. Condițiile meteorologice și poluarea sunt resimțite acut de acești pacienți, fiind necesare precauții suplimentare atunci când sunt atenționări în acest sens', a precizat Mahler.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice este marcată, anual, în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie, la inițiativa GOLD - Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease.

Tema din acest an - 'Aveți dificultăți de respirație, gândiți-vă la BPOC' - subliniază importanța conștientizării sănătății pulmonare, a diagnosticării precoce, precum și beneficiile intervențiilor timpurii asupra sănătății și calității vieții. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lãzãroiu)