Inteligența artificială (IA) a devenit, în ultimii ani, un instrument folosit inclusiv în medicina practică, dar specialiști din rândul chirurgilor consideră că IA este doar în faza de adunare a cât mai multor informații, iar prima specialitate 'privilegiată', care va beneficia de IA, va fi imagistica.

Prof. dr. Mihai Ionac, chirurg vascular și endovascular în rețeaua privată de sănătate din Timișoara și fost șef al Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean Timișoara, afirmă că inteligența artificială în medicină este în stadiul de adunare a cât mai multor informații, iar prima specialitate care va beneficia de sprijinul IA va fi, probabil, radiologia, pentru stabilirea cu mai mare acuratețe a diagnosticului.

'La congresele de chirurgie vasculară la care particip și la partea de conferințe dedicate IA se discută mai mult teoretic ce ar putea să facă, despre care sunt premisele, în ce condiții se poate folosi IA. Eu cred că la momentul actual se adună datele, întrucât IA se bazează pe Big Data, pe foarte multe informații și date pentru a se putea trage o concluzie. Cred că la momentul actual, în medicină, acesta este stadiul, de adunare de cât mai multe date. Pentru mine, este foarte greu de spus care vor fi primele domenii medicale beneficiare ale IA. Cred că radiologia va fi prima, pentru că acolo sunt imagini și informații care sunt gata digitalizate. IA poate să preia foarte multe decizii de bază, de rutină ale noastre pentru diagnosticare și recomandări. Dar la recomandări este deja mai complicat, pentru că acolo intervin deja enorm de multe variabile, fiecare pacient are unicitatea sa', a explicat, pentru AGERPRES, dr. Mihai Ionac.

În chirurgia toracică, Inteligența Artificială oferă beneficii prin îmbunătățirea acurateței diagnosticării și a planificării, asistarea în timpul operațiilor pentru o mai mare precizie și reducerea riscurilor și prin eficientizarea proceselor postoperatorii. IA ajută la prelucrarea imaginilor medicale pentru detectarea timpurie a bolilor și la personalizarea strategiilor chirurgicale, oferind suport în luarea deciziilor clinice. Ea poate analiza rapid și precis imagini medicale (cum ar fi radiografii, CT-uri) pentru a detecta anomalii, a ajuta la diagnosticarea bolilor pulmonare și a stadiilor cancerului pulmonar și a planifica intervenția chirurgicală în detaliu.

Cu toate acestea, factorul uman, chirurgul care operează pe pulmon, rămâne esențial, știind exact unde și cum trebuie să intervină, așa cum teoria și experiența practică l-au învățat.

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie 'Dr. Victor Babeș' din Timișoara are un compartiment de chirurgie toracică - aspect mai puțin cunoscut în spațiul ex-medical din oraș -, unde în urmă cu 50 de ani, dr. I. Rorich a executat primele intervenții chirurgicale reușite de tipul toracoplastiilor, pneumotoraxuri extrapleurale, frenicectomii, iar mai târziu prima pneumocnectomie (excizie chirurgicală a unei părți din plămân) din țară.

De atunci, chirurgia toracică a evoluat prin metode și tehnici noi, pentru îmbunătățirea actului chirurgical, atât pentru mici intervenții cât și pentru intervenții chirurgicale majore de mare amploare, ajungând la peste 10.000 de cazuri operate.

Chirurgul Alin Nicola, coordonatorul Compartimentului Chirurgie Toracică al Spitalului 'Dr. Victor Babeș' din Timișoara, a declarat, pentru AGERPRES, că nu a apelat deocamdată la IA, pentru că nu a avut nevoie.

'Deocamdată, nu m-am văzut nevoit să apelez la Inteligența Artificială și să o folosesc în activitatea mea de medic chirurg', a punctat dr. Alin Nicola.

Prin mâinile echipei Compartimentului de Chirurgie Toracică de la 'Dr.Victor Babeș', formată din medicul primar Alin Nicola și medicul specialist în chirurgie toracică Tudor Mateescu, trec anual peste 300 de pacienți.

'Deservim și urgențe precum pneumotorax, hemotorax, survenite în cadrul spitalului, în special după proceduri de diagnostic sau tratament (puncții pleurale, bronhoscopii cu sau fără biopsie, puncții trans-toracice ghidate CT, EBUS). Intervențiile chirurgicale sunt de la cele mai ușoare și simple (pleurotomii, biopsii ganglionare, excizii tumorete parietale toracice etc) până la intervenții chirurgicale toracice mari, complexe de tipul: lobectomii, bilobectomii, pneumonectomii, decorticări, hernii hiatale, timectomii). Din nefericire, patologia cea mai des întâlnită este cancerul pulmonar, în diferite stadii. De cele mai multe ori, pacientul ajunge în stadii avansate ale bolii și practic nu se mai poate face nimic din punct de vedere chirurgical. De aceea practic numărul pacienților internați nu coincide cu protocolul operator adică, de obicei, numărul intervențiilor chirurgicale este mai mic decât numărul pacienților internați pe secție', detaliază dr. Alin Nicola.

Internările sunt, de obicei, în regim de programare, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau pneumolog/oncolog.

Operațiile sunt atât pe incizii clasice cât și minim invazive de tipul toracoscopiei, în funcție de patologia cazurilor.

'Trendul este către o chirurgie minim invazivă, care are numeroase avantaje: durata mai mică de spitalizare (implicit costuri mai mici), recuperarea pacientului este mai rapida, durerea postoperatorie este mai scăzută și mai bine tolerată, riscul infecțiilor intraspitalicești și al complicațiilor fiind mai mică, uneori aproape inexistente', spune chirurgul toracic.

Deși nu apelează la IA, chirurgul subliniază că pacienții pot beneficia de multiple metode de diagnostic în cadrul spitalului, implicit al Compartimentului de Chirurgie Toracică, de la consulturi interdisciplinare (consult cardiologic, anestezie, neurologie, diabet) necesare în pregătirea preoperatorie până la analize de laborator, imagistică (radiografii, tomografii, RMN, Pet-CT). AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: dr. Alin Nicola