Cei mai mulți dintre noi o simțim fără să vrem. Ne trezim mai greu, suntem mai nervoși, parcă nu mai avem chef de nimic. O oră în plus sau în minus pare un detaliu nesemnificativ, dar corpul nu o percepe așa. Schimbarea fusului orar e un șoc mic, dar real.

Cristian Grigore, psiholog la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași ne spune că schimbarea orei nu este un dușman, ci un test. Un mic exercițiu de reziliență pe care fiecare îl trece în felul său. Nu provoacă depresie, nu rupe echilibrul, ci doar ne arată cât de fragil e ritmul pe care îl impune viața modernă.

'Scopul nostru nu este să evităm stresul, ci să învățăm cum să-l gestionăm. Schimbarea fusului orar este o oportunitate. Ne obligă să ne observăm mai bine, să ne adaptăm și, uneori, să ne regăsim echilibrul', susține Cristian Grigore.

Tot el ne spune că 'adevărata schimbare nu se petrece în ceas, ci în felul în care alegem să trăim fiecare oră'.

'Sunt persoane care pot fi afectate într-un anumit procent de diferențele de fus orar, și am observat simptome în această direcție. Adică scade capacitatea de atenție, oamenii se simt mai copleșiți emoțional sau pot să aibă un simptom de apatie, de indiferență, iar frustarea și iritabilitatea pot să crească timp de câteva zile', a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Grigore.

Totuși, spune el, aceste stări nu sunt periculoase și, deși există, au și o perspectivă pozitivă.

'Adică generează emoții negative, dar care sunt funcționale, utile ca adaptare. E o reacție firească de adaptare. Emoțiile negative sunt funcționale, ne ajută să ne calibrăm la noul ritm. Schimbarea orei e o provocare care ne crește rezistența la stres. În comparație cu alți factori, care pot fi mult mai demobilizatori și care pot duce, spre exemplu, spre stări de anxietate și depresie, schimbarea de fus orar e tot o provocare emoțională care te ajută să gestionezi mai bine. Și atunci crești capacitatea ta de a gestiona și momente mai dificile ale vieții, încât ai partea de emoții negative sau simptome care se declanșează de aici', a explicat psihologul.

Conform acestuia, primele zile după schimbarea orei sunt cele mai dificile. În acest timp, organismul își caută ritmul, iar mintea se resetează.

'Cred că, dacă noi reușim să ne adaptăm și să vedem ce mici schimbări putem să facem în primele trei, patru, cinci zile, odată cu schimbarea fusului orar, cred că suntem și mulțumiți de noi. E ca o pregătire psihologică în raport cu ceilalți factori stresanți pe care îi întâmpinăm', afirmă Cristian Grigore.

El mai adăugă că este o perioadă de recalibrare, întrucât scopul nostru nu e neapărat să restrângem și să ne ferim de factorii stresanți, ci mai degrabă să învățăm cum să-i gestionăm.

'Și atunci, schimbarea asta o văd ca pe o bună oportunitate în viața noastră', a completat acesta.

De asemenea, atrage atenția că sunt și mulți oameni care confundă această stare de oboseală cu depresia.

'Pentru a vorbi de depresie, e nevoie de cel puțin două săptămâni de simptome persistente. O tristețe de câteva zile nu înseamnă depresie. Ori, ca să vorbim de depresie, vorbim de un minim de două săptămâni de simptome mai persistente, de trei, patru, cinci simptome întâlnite în aceeași perioadă', a explicat psihologul.

Potrivit acestuia, e mai ușor să dăm vina pe oră decât pe viața noastră întrucât 'unii oameni externalizează stările pe care le simt'.

'Spun că se simt rău din cauza schimbării de oră, dar, în realitate, disconfortul vine din alte zone - nemulțumiri la locul de muncă, relații tensionate, lipsa de sens. Schimbarea orei doar apasă un buton. Totodată, cred că putem vorbi și de o anumită fragilitate emoțională în care persoana respectivă avea multe dintre simptomele depresiei, și atunci nu face decât să-i pună un capac starea respectivă de schimbare de fus orar. Aceste stări pot să fie mocnite în interior, să existe într-o stare latentă din prisma nemulțumirilor personale din celelalte zone ale vieții, și atunci cumva se poate declanșa, poate fi un trigger schimbarea de fus orar, dar celelalte erau deja acolo', afirmă Cristian.

Totodată, subliniază acesta, schimbarea orei poate să fie un moment de conștientizare și de externalizare a emoțiilor interioare.

'Din punctul meu de vedere, schimbarea de fus orar nu poate să ducă la depresie, ci pur și simplu e doar un moment de conștientizare, iar persoana respectivă are nevoie să dea un sens stărilor negative. Uneori, ne e dificil să ne confruntăm cu propria viață și să considerăm că, din cauza alegerilor noastre, din cauza nemulțumirilor de la locul de muncă, din cauza nemulțumirilor relaționale din viața profesională sau personală, ne confruntăm cu stări de tristețe și e mai ușor să externalizăm cumva și să spunem, 'uite, din cauza schimbărilor de fus orar traversez eu stările respective'', explică psihologul.

Unul dintre cele mai importante mesaje pe care le transmite e acela că, deși corpul ne trimite avertismente, noi nu-l mai auzim. Când suntem obosiți, în loc să ne odihnim, intrăm pe rețelele sociale. Căutăm distragere, nu soluții. Iar corpul continuă să ne transmită semnale pe care le ignorăm.

'Partea de conștientizare a stărilor noastre e foarte importantă. Corpul nostru transmite foarte multe senzații. Din păcate, prinși fiind în alerta vieții, în multe situații neglijăm ceea ce ne transmite corpul. Dacă suntem obosiți, nu căutăm să luăm măsuri, ne ducem pe rețelele de socializare sau pe unele activități care nu fac altceva decât să întrețină simptomele respective. Deci, ar trebui să ne ascultăm mai mult corpul, să ne ținem și un jurnal al stărilor emoționale, căci, repet, depresia sau anxietatea sau orice altă suferință emoțională nu se declanșează spontan la un moment anume, ci pur și simplu e un cumul de factori - gânduri, emoții care rămân mult timp în interior și la un moment dat se declanșează', explică psihologul.

Printre metodele simple care pot ajuta la adaptare se numără un jurnal al emoțiilor. Cristian Grigore recomandă să notăm, câteva minute pe zi, cum ne-am simțit, ce ne-a bucurat și ce ne-a deranjat.

'E un instrument de autocunoaștere. Când observăm ce ne declanșează emoțiile, putem gestiona mai bine situațiile provocatoare. Dacă am ține un jurnal al emoțiilor, prin care să observăm 'măi, cum ne-a fost astăzi?', 'cum au fost emoțiile care le-am traversat: pozitive, plăcute; care au fost emoțiile negative, ce au declanșat emoțiile negative?', 'dacă data viitoare m-aș confrunta cu aceeași situație ce aș putea face eu diferit, cum altfel să mă raportez situației, cum altfel să gândesc, cum altfel să comunic cu celelalte persoane?'. Deja (jurnalul - n.r) devine un instrument foarte puternic de autocunoaștere și ne învățăm să gestionăm altfel situațiile provocatoare ale vieții', mai punctează el.

Un alt pas esențial este, în opinia sa, somnul. Un scurt exercițiu de respirație înainte de culcare ajută creierul să intre mai lin în odihnă. Iar mișcarea fizică, chiar și ușoară, are efect direct asupra anxietății.

'Când facem sport, creierul interpretează tensiunea ca fiind eliberată. E o descărcare naturală activitatea fizică de-a lungul zilei. Dacă avem o anumită anxietate și practicăm anumite exerciții fizice, creierul nostru consideră că toată tensiunea din anxietate a fost acumulată pentru a exprima prin activitățile fizice. Și putem cumva să păcălim creierul și să îi spunem 'ok, ai fost tensionat, iar pentru a te demobiliza trebuie să faci sport'. Și intervine o descărcare mai rapidă', mai afirmă psihologul. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)