Medicul pneumolog Beatrice Mahler a declarat miercuri că, deși fumatul este recunoscut ca principal factor etiologic al cancerului pulmonar, tot mai multe cercetări scot în evidență impactul semnificativ al factorilor poluanți din mediu, ceea ce explică, cel puțin parțial, numărul tot mai mare de cazuri de cancer pulmonar înregistrate la persoane nefumătoare.

'Plecând de la aceste date, am realizat alături de o echipă dedicată studiul ce a fost publicat în revista Springer Nature. Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea științifică și factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat și al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție. Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999-2022 evidențiază că bărbații peste vârsta de 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar, 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuție inegală de gen a impactului bolii, corelată parțial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbați decât la femei', a afirmat Mahler.

Potrivit studiului, incidența crescută a cancerului pulmonar în România se manifestă începând cu vârsta de 45 de ani, iar datele analizate au evidențiat două valuri distincte ale bolii, independente de gen sau mediu de reședință. Primul val, înregistrat în anul 1999, a afectat în special grupele de vârstă 60-64 și 65-69 de ani, având ulterior o tendință descendentă. Al doilea val a debutat în jurul anului 2010, în rândul persoanelor cu vârste între 50-54 și 55-59 de ani, ceea ce ar putea indica posibile efecte de cohortă care necesită cercetări suplimentare.

Medicul a susținut că analiza corelației dintre clusterele spațiale ale cancerului pulmonar (cazuri noi și decese) și clusterele de poluare cu particule PM2.5 a relevat o asociere diferită în funcție de indicatorul oncologic analizat.

'În cazul deceselor prin cancer pulmonar, asocierea cu nivelul crescut de PM2,5 este mai pronunțată (valoare Cramer's V = 0,239), ceea ce indică faptul că statistic aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puțin parțial, explicate prin nivelul de poluare al aerului. Aceste rezultate susțin ipoteza conform căreia expunerea la poluanți atmosferici joacă un rol semnificativ în agravarea bolii, contribuind la creșterea mortalității. Radonul, alt doilea factor de risc recunoscut în literatura de specialitate ca fiind asociat cu cancerul pulmonar are corelație și în studiul nostru, însă datele disponibile privind concentrațiile de radon acoperă aproximativ 50% din teritoriul României, conform informațiilor furnizate de Atlasul Radiației Naturale, realizat cu sprijinul Comisiei Europene', a arătat medicul pneumolog.

Mahler a mai precizat că valorile ridicate ale concentrațiilor de radon sunt localizate în special în regiunile în care se înregistrează și incidențe mari ale cancerului pulmonar. Expunerea cronică la acești agenți toxici prezenți în aerul inspirat contribuie la declanșarea proceselor oncogenetice, însă efectele nu apar imediat.

Astfel, susține medicul, studiile indică o perioadă de latență între 10 și 30 de ani între momentul expunerii și apariția bolii. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)