Cazul de la Spitalul pentru copii 'Sfânta Maria' din Iași nu este unul izolat, ci este vârful icebergului, a declarat, pentru AGERPRES, medicul Vasile Cepoi, fost președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

El atrage atenția că moartea celor șapte copii din ATI, infectați cu bacteria Serratia marcescens, arată deficiențe în prevenirea și monitorizarea infecțiilor nosocomiale.

'Infecțiile asociate actului medical nu sunt accidente izolate. Sunt un simptom. E vârful icebergului. Infecțiile există peste tot în lume, numai că, dacă ajung să aibă astfel de efecte negative atât de grave, atunci înseamnă că apar fisuri în procesul de prevenire a acestora', afirmă dr Vasile Cepoi.

Potrivit acestuia, responsabilitatea pentru astfel de situații revine atât conducerii spitalului, cât și personalului medical.

'Trebuie văzut dacă există o trasabilitate a procesului, ca să vezi cine anume nu a respectat protocolul. De exemplu, fie regulile nu sunt bune, fie regulile sunt bune, dar nu se respectă. Dacă regulile nu sunt bune, înseamnă că nu s-a evaluat valoarea, eficacitatea și eficiența lor. Dacă regulile sunt bune și nu sunt respectate, înseamnă că nu există un sistem de monitorizare, de supervizare, de verificare a modului în care se respectă regulile de bună practică', a explicat dr. Vasile Cepoi.

Fostul șef al ANMCS subliniază că mecanismele actuale de raportare a infecțiilor sunt depășite și birocratice, ceea ce le face ineficiente în secții unde fiecare minut contează.

'Dacă mecanismul de înregistrare a infecțiilor, a procedurilor pe care le-ai făcut este unul greoi și îți ia timp, într-o secție de terapie intensivă, unde în permanență ai ceva de făcut, unde mereu se face câte o intervenție, probabilitatea ca să îți scape să notezi ceva în foaia de observație este foarte mare. Sistemul de raportare pe care Institutul de Sănătate Publică îl promovează este unul depășit, este un sistem care de 20-30 de ani se face la fel fără să țină cont de faptul că există soluții informatizate unde cu un singur click ai putea să faci asemenea raportări, sistemul să te alerteze că 'acolo s-a întâmplat ceva' ', a mai explicat medicul.

El a reamintit că există deja un Registru electronic pentru infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), aplicația CAPESARO, care a fost fost distribuit spitalelor și DSP-urilor din 2020. Acest registru poate deveni registrul unic de raportare și alertare al IAAM, însă pentru asta este nevoie de acordul Ministerului Sănătății.

Dr. Cepoi susține că aplicația ar elimina dubla raportare și birocrația, dar ar permite medicilor, epidemiologilor, dar și instituțiilor precum DSP, INSP și ANMCS accesul în timp real la date.

Totodată, el a afirmat că, în ATI, complexitatea tratamentului și lipsa de personal cresc riscul infecțiilor și pot agrava starea pacienților critici.

'La un pacient în terapie intensivă intervin multe persoane: de la medic, asistente, infirmiere, brancardier. Traseul pacientului din terapie intensivă este unul foarte complicat, mai ales dacă trebuie dus la investigații imagistice. De asemenea, multitudinea gesturilor terapeutice și de îngrijire este foarte mare. Dacă personalul este insuficient, dacă cazurile au fost foarte grave, o greșeală pe care e posibil să nu îți dai seama că ai făcut-o, poate să ducă la infectare', susține dr Vasile Cepoi.

Conform acestuia, infecțiile din terapia intensivă nu sunt, de obicei, cauza morții, dar pot deveni un factor major în ceea ce privește deznodământul.

'Trebuie avut în vedere că, la un pacient cu imunitate deprimată, riscul infecțios este foarte mare, iar răspunsul la infecție este foarte slab pentru că apărarea sistemului de imunitar nu reacționează corespunzător, caz în care apare sepsisul ș.a.m.d.. În cele mai frecvente cazuri, în terapia intensivă, decesele nu sunt date de infecții, infecțiile sunt un factor contributor', a explicat doctorul.

El a mai punctat că spitalele trebuie să aibă reguli foarte stricte, mai ales pe terapia intensivă.

'Regulile trebuie să fie foarte stricte, pacienții trebuie să fie organizați pe grade de risc, iar acolo unde pacienții sunt cu risc infecțios crescut, trebuie să fie un personal medical mai numeros, sau număr de pacienți mai scăzut la un asistent medical sau infirmieră să fie mai scăzut, pentu a avea timp să facă gesturile toate cu respectarea normelor de igienă. Gândește-te de câte ori trebuie să te speli pe mâini când îngrijești un număr de pacienți. La fiecare manevră trebuie să te dezinfectezi sau să te speli. Dacă se face un calcul, o treime din timpul pe care îl ai de lucru trebuie să îl folosești pentru respectarea regulilor de protecție universală. Dacă numărul de pacienți este mare, evident că apare suprasolicitarea și atunci apare contaminarea', a explicat dr. Cepoi.

De asemenea, medicul subliniază importanța auditului periodic și creării unei culturi organizaționale orientate către siguranța pacientului, precum și nevoia de testare a riscului infecțiilor la interne în secțiunile de terapie intensivă.

Dr Cepoi a răspuns AGERPRES că regulamentul intern al unui spital trebuie să aibă prevederi clare cu privire la nerespectarea procedurilor și protocoalelor de bune practici, și să impună aplicarea de sancțiuni.

'La cazul 'Sf Maria' trebuie făcută o analiză detaliată. În principiu, este vorba de lipsa unei culturi privind siguranța pacientului. Adică preocuparea de a respecta regulile de bună practică nu este pe prim-plan. Rutina este cea dominantă, iar în lipsa unor evaluări periodice, a unor audituri clinice periodice care să evidențieze disfuncționalitățile și să identifice cauzele, pentru a le putea îndepărta, duce la astfel de situații. (...) Dacă șeful de secție, dacă epidemiologul spitalului, dacă igienistul spitalului, directorul medical, au văzut lucrurile astea și nu au luat măsuri înseamnă că vina este comună. (...) Directorul medical trebuie să fie cel mai implicat. Trebuie văzut dacă au o structură de management al calității, dacă o monitorizează respectarea regulilor de bună practică, dacă au făcut măcar niște audituri rapide pentru a vedea dacă respectă regulile', a mai declarat medicul.

Conform acestuia, reglementări pot să existe, dar ele devin inutile dacă nu sunt respectate, dacă nu există o supraveghere și nu se iau măsuri atunci când nu sunt respectate.

'Nimeni nu s-a dus acolo (la Spitalul pentru copii 'Sf. Maria' -n.r.) cu gândul să infecteze, dar nici nu s-a dus cu gândul să nu infecteze. Ori ești ignorant și nu știi că sub brățări și sub inele zace o floră bacteriană greu de controlat, ori ești dezinteresat și nu te preocupă riscurile la care îi expui pe pacienții respectivi', mai afirmă dr Cepoi.

În opinia sa, Ministerul Sănătății ar trebui să coreleze Regulamentul DSP cu Legea 95 și cu rolul ANMCS, astfel încât controalele DSP să poată evalua și urmări aplicarea criteriilor de control al calității, gestionarea evenimentelor adverse, funcționarea registrului electronic național IAAM și indicatorii de calitate.

'Pentru o prevenție reală trebuie construită o cultură organizațională a calității siguranței pacientului. Asta se face prin formare și responsabilitate profesională încă din rezidențiat, prin organizare de cursuri privind managementul calității și al riscurilor clinice, precum și auditul clinic. De asemenea, se impune un program național de formare pentru inspectorii DSP, cu module dedicate standardelor, auditului clinic și IAAM, și controlului bazat pe date, astfel încât să fie un control real, nu al hârtiilor. Sunt necesare și campanii de conștientizare în rândul profesioniștilor, pentru a transforma protocoalele în reflex clinic', a punctat dr. Vasile Cepoi. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)