Bugetul Sănătății se suplimentează 'semnificativ' la rectificare pentru trimestrul patru, astfel încât să se poată acoperi cheltuielile pentru programe, pentru acțiuni prioritare și alte activități curente ale Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a declarat marți ministrul Alexandru Rogobete.

'La rectificare - și vin de la o astfel de ședință - bugetul Sănătății se suplimentează pentru trimestrul patru semnificativ, astfel încât să putem acoperi cheltuielile pentru programe, pentru acțiuni prioritare, pentru alte activități curente ale Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Discuția pe care am avut-o cu domnul premier, care a fost foarte deschis, nu pot să nu recunosc acest lucru, a fost una simplă. I-am spus din start: în Sănătate nu se pot tăia bugete, însă, dacă rămânem cu același buget, putem în interiorul sistemului să reorganizăm lucrurile astfel încât cheltuielile să devină mai eficiente iar serviciile până la urmă să devină mai eficiente', a spus Rogobete, care a fost prezent la Health Forum III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate, eveniment organizat de DC News Media Group.

Potrivit acestuia, din 375 de spitale publice din țară peste 65% pot ține ambulatoriul deschis până la ora 20:00 pentru diferite specialități.

Alexandru Rogobete a afirmat că spitalele mici trimit pacienții la spitalele mari în 90% din cazuri 'total nejustificat'.

'Acest transfer, se vede pe cifre, se întâmplă de obicei începând de vineri seară până duminică seară, se întâmplă în zilele de sărbătoare, se întâmplă noaptea de obicei. Este inadmisibil ca un pacient care se prezintă într-un spital municipal sau orășenesc, unde poate fi rezolvat din punct de vedere medical, să fie transferat în următoarele 30 de minute către un spital județean de urgență sau către un spital universitar sau către un institut. De ce se întâmplă asta? Pentru că noi plătim pe toată lumea la fel, indiferent cât se muncește. Este o realitate', a explicat ministrul Sănătății.

El a menționat că tariful pe care îl plătește CNAS unităților medicale nu a fost modificat de peste 14 ani, deși facturile la energie s-au dublat, prețul pentru medicamente în multe cazuri s-a triplat, salariile au crescut semnificativ.

'Vă spun câteva doar câteva exemple: tariful pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate îl plătește unităților sanitare nu a fost modificat de peste 14 ani, dacă nu mai bine. În ultimii 14 ani factura la energie s-a dublat, prețul pentru medicamente în multe cazuri s-a triplat, salariile au crescut semnificativ, dar noi plătim în continuare unitățile sanitare cu același tarif, care nu ține cont nici de inflație, nici de modificările de care vă spun, nici de TVA, nici de nimic. Or, spitalele nu au cum să fie sustenabile din punct de vedere financiar dacă noi nu adaptăm tariful. În țara asta, paradoxal, presiunea cea mai mare este pe spitalele mari, pe spitalele universitare, pe spitalele de urgență, pe spitalele care tratează cei mai mulți pacienți și cei mai gravi', a arătat Rogobete.

Acesta a amintit că în Pachetul al doilea de măsuri fiscal-bugetare se înființează o categorie nouă de spitale - cele strategice.

'Noi ar trebui să plătim diferențiat unitățile sanitare și acesta este motivul pentru care în Pachetul doi care a fost adoptat de Parlament se înființează o categorie nouă de spitale, și anume, spitalele strategice. Spitalele strategice sunt acele spitale care au majoritatea specialităților sau monospecialitate, dacă sunt de referință clinică, universitară, de urgență și așa mai departe și care oferă cele mai complexe tratamente. Pentru că acolo există aglomerarea cea mai mare de pacienți, care automat vine și cu un cost foarte mare', a precizat ministrul.

Conform acestuia, de-a lungul anilor România a pierdut zeci de milioane de euro fonduri europene pe tot felul de programe, strategii, planuri de prevenție și de screening care nu puteau fi aplicate. 'Strategii peste strategii, cu sute și sute de obiective și de activități pentru care sigur erau alocate fonduri. Activitățile nefiind implementate, pentru că nu erau realiste, s-au pierdut automat și fondurile europene', a adăugat Rogobete. AGERPRES/(A-redactor: Roberto Stan, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)