Burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme ale angajaților din România, iar fără schimbări concrete la nivel personal și organizațional riscă să devină o nouă epidemie a pieței muncii, a declarat, pentru AGERPRES, psihologul Cristian Grigore de la Institutul de Psihiatrie 'Socola' din Iași.

Acesta consideră că burnout-ul este boala tăcută a generației moderne de angajați, întrucât epuizarea provocată de stresul profesional nu mai înseamnă doar oboseală, ci pierderea sensului și a motivației, și avertizează că de la burnout la depresie mai e doar un pas.

'În ultimii ani, burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală asociată climatului profesional. Vorbim despre o epuizare generată de stresul de la locul de muncă, de presiunea continuă a sarcinilor de serviciu, de lipsa controlului asupra propriului timp și de conflictul dintre valorile personale și cerințele organizației. Burnout-ul nu este doar o stare de oboseală. Este o pierdere a entuziasmului și motivației, o senzație de gol interior care se instalează atunci când simțim că munca nu mai are sens', a explicat acesta, pentru AGERPRES.

El a arătat că fenomenul se manifestă prin epuizare fizică și psihică, extenuare emoțională, cinism, detașare.

'Obosești chiar și după un weekend prelungit. Somnul nu mai este odihnitor, iar energia este semnificativ diminuată. Apar cinismul și detașarea - ajungi să privești cu indiferență munca, colegii, clienții. Apar iritabilitatea și sarcasmul. Totodată, se înregistrează o scădere a performanței - productivitatea scade, nu te mai poți concentra, iar satisfacția profesională dispare', spune psihologul Cristian Grigore.

Specialistul atrage atenția că burnout-ul este specific mediului profesional, însă, netratat la timp, poate evolua spre depresie, anxietate și chiar boli cardiovasculare.

'Un ritm de muncă alert, dublat de lipsa pauzelor, duce inevitabil la suprasolicitare și epuizare. Angajații resimt și mai acut presiune atunci când deciziile importante sunt luate fără nicio consultare, ceea ce le diminuează sentimentul de control. La toate acestea se adaugă și conflictul interior apărut atunci când sarcinile cerute intră în contradicție cu valorile și principiile personale. În plus, chiar și atunci când muncesc mult, lipsa recunoașterii sau a unei recompense alimentează frustrarea și demotivarea', explică psihologul ieșean.

Recuperarea nu este rapidă, ci poate dura câteva luni și presupune atât schimbări la nivel individual, cât și sprijin real din partea angajatorului.

'Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semn că ai încercat să fii puternic prea mult timp. El este caracteristic mediului profesional și se ameliorează atunci când factorii stresanți sunt înlăturați, cum ar fi, de exemplu, concediu prelungit, schimbarea locului de muncă sau schimbarea atitudinii față de cerințele șefului. Depresia și anxietatea, în schimb, își pun amprenta asupra întregii noastre vieți și pot avea cauze biologice, psihologice și sociale. Dacă nu este bine gestionat sau se așteaptă să treacă de la sine, burnout-ul poate favoriza apariția depresiei, anxietății, tulburărilor de somn și chiar a bolilor cardiovasculare. Este un semnal de alarmă. Corpul și mintea transmit că avem nevoie de schimbare. De la burnout la depresie mai este doar un pas', a declarat Cristian Grigore.

Conform acestuia, în burnout nu doar organizația contează, întrucât fenomenul nu ține doar de politicile acesteia, ci și de modul în care angajatul interpretează și răspunde la stres.

'În fața aceleiași situații, oamenii pot reacționa diferit. Reziliența la stres, capacitatea de a spune 'nu', structura de personalitate - cum ar fi perfecționismul sau hiperperseverența - fac diferența între un angajat care face față și unul care ajunge la burnout', afirmă psihologul.

El arată că burnout-ul poate fi prevenit și gestionat printr-o serie de obiceiuri sănătoase integrate în viața de zi cu zi.

'Este esențial să ne acordăm pauze regulate și să introducem mici ritualuri de relaxare, care să rupă ritmul alert al muncii. Mișcarea zilnică, fie că este vorba despre sport, plimbări în aer liber sau exerciții de yoga, contribuie la reducerea tensiunii acumulate. La fel de importantă este practicarea mindfulness-ului și a tehnicilor de respirație, metode simple, dar eficiente de a liniști mintea și reduce stresul', explică specialistul de la Institutul de Psihiatrie 'Socola' din Iași.

În opinia sa, un aspect esențial este 'să învățăm să spunem 'nu' atunci când suntem suprasolicitați, când cerințele depășesc limitele personale și stabilirea unor granițe clare între viața profesională și cea privată'.

Somnul odihnitor și activitățile care aduc bucurie, un hobby, sportul sau timpul petrecut în familie, departe de telefon și email-urile de serviciu ajută la refacerea echilibrului. Pe de altă parte, e necesară o reevaluare a valorilor și să verificăm dacă locul de muncă răspunde cu adevărat nevoilor noastre. Dacă liniștea sufletească, dacă siguranța și respectul nu se regăsesc în mediul profesional actual, schimbarea poate fi o soluție. Întreabă-te ce contează pentru tine și dacă munca actuală este aliniată cu aceste valori, spune acesta.

În cazurile severe, consilierea psihologică și psihoterapia sunt soluții pentru a găsi noi strategii de adaptare.

'Cu sprijin adecvat și măsuri corective, recuperarea este posibilă. În general, ai nevoie de 4-6 luni pentru a diminua semnificativ simptomele burnout-ului. Avem nevoie de organizații care să înțeleagă importanța sănătății mintale, dar și de angajați care să își acorde permisiunea de a se opri, de a respira și de a cere ajutor', a conchis psihologul Cristian Grigore. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Anamaria Constantin, editor online: Andreea Lăzăroiu)