Finanțarea spitalelor reprezintă aproape jumătate din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, totalizând 33 de miliarde de lei, a declarat, marți, președintele CNAS, Horațiu Moldovan, care a menționat însă că acest lucru nu se regăsește întotdeauna în calitatea serviciilor medicale.

'În ceea ce privește finanțarea spitalelor avem o situație paradoxală. Noi, în anul acesta, vom achita facturi, până la sfârșitul anului, de 16 miliarde de lei, pe tot ceea ce înseamnă servicii decontate de spitale. Pe influențele salariale, adică o finanțare paralelă, prin care noi acoperim creșterile salariale care au fost semnificative începând cu anul 2018, (...) mai venim cu 17 miliarde de lei. Deci sunt 33 de miliarde de lei - aproape jumătate din bugetul CNAS și acest lucru nu se găsește întotdeauna în calitatea serviciilor medicale. Nu se regăsește în investigațiile de care beneficiază pacientul în spital. Nu se regăsește în tratamentul de care beneficiază și nu se regăsește în gradul general de mulțumire', a explicat Moldovan, în cadrul conferinței 'HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării', organizată de DC News Media Group.

El a precizat că bugetul CNAS era de aproximativ 45 de miliarde de lei înainte de 2020, iar în prezent a crescut la 77 de miliarde de lei, însă, până la finalul anului, mai sunt necesare alte 14 miliarde pentru achitarea datoriilor.

'Vorbim de o dublare a bugetului CNAS, în câțiva ani, iar efectele nu sunt cele pe care noi le-am scontat și atunci trebuie să venim cu un pachet de măsuri. Pe spitale, pachetul de măsuri cuprinde o adevărată reformă. Dar, nu este un lucru nou. Este un lucru care s-a discutat de ani de zile. L-am discutat atât în Ministerul Sănătății, cât și în CNAS. Aproape toate spitalele recunosc că au o mare problemă cu finanțarea reală, cu acel tarif pe caz ponderat (TCP), care practic nu corespunde cu realitatea în momentul de față. Majoritatea spitalelor au nevoie de un TCP mai mare', a afirmat Moldovan.

Președintele CNAS a pledat pentru contopirea celor două mari surse de finanțare pentru spitale, dar și pentru o regândire a modului în care sunt clasificate unitățile medicale.

'Soluția logică pe care am dori să o includem în acest pachet de măsuri de eficientizare a cheltuielilor în sănătate - în primul pas este contopirea celor două mari surse de finanțare pentru spitale, adică ceea ce plătim în momentul de față pe servicii medicale cu ceea ce plătim pe influențe salariale. Desigur, aici trebuie făcută o analiză și împreună cu Ministerul Sănătății, va trebui puțin regândită clasificarea spitalelor, pentru că tradiționala clasificare a spitalelor pe nivele de competență în unele situații nu mai corespunde întocmai cu realitatea. S-a tot dat exemplul spitalului din Bistrița, care a devenit un mic hub regional și atunci nu pot să îl introduc în aceeași categorie de finanțare cu alte spitale', a transmis Horațiu Moldovan.

În opinia sa, contopirea celor două mari surse de finanțare pentru spitale va asigura o finanțare 'corectă' și 'predictibilă', dar vor exista și efecte adverse. Astfel, nu vor mai exista spitale care să se întrețină 'în mare parte' din influențele salariale.

'Avem 27 de spitale publice în România care își asigură peste 80% din cheltuielile cu salariile din influențe salariale, fără servicii. Ai, nu ai servicii, primești banii și atunci nu mai ești stimulat să faci un management adecvat', a completat președintele CNAS. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)