Institutul Naţional de Sănătate Publică derulează în luna decembrie o campanie care vizează creşterea gradului de informare şi conştientizare privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca ţintă implicarea activă a fiecărei persoane în deciziile referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea propriei sănătăţi.

Grupul bolilor cardiovasculare şi cerebro-vasculare include afecţiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală şi boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii şi ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.

INSP subliniază că renunţarea la fumat, reducerea cantităţii de sare, consumul de fructe şi legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată şi evitarea consumului excesiv de alcool reduc semnificativ riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

Potrivit specialiştilor, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Campania urmăreşte creşterea nivelului de informare şi conştientizare privind factorii de risc metabolici, precum hiperglicemie, dislipidemii, HTA, parametri care reflectă factorii de risc cardiovascular, importanţa respectării recomandărilor şi tratamentului prescris de medic. Se promovează, totodată, adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de timpuriu, la preşcolari şi şcolari, comportamentele sanogene formându-se devreme în copilărie.

"Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate şi mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global, se observă o creştere importantă a proporţiei bolilor cardiovasculare, consecinţa a îmbătrânirii populaţiei, de la 40% la adulţii cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 şi 79 de ani şi la 86% la cei peste 80 de ani", transmite INSP.

Conform statisticilor, decesele cauzate de bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare rămân alarmant de ridicate ca număr şi se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deşi ratele generale ale mortalităţii s-au redus în ultimele decenii, indică INSP.

În 2023, în România, au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalităţii pe clase de boli la noi în ţară. Aproximativ una din două persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boală ischemică a inimii şi 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în 2023.

Rata standardizată a mortalităţii prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE, atrage atenţia INSP.

Factorii de risc nemodificabili includ factorii genetici, genul, vârsta şi în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.

Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legaţi de stilul de viaţă şi de mediul înconjurător şi includ consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanţi pentru accidentul vascular cerebral (AVC) şi infarctul miocardic acut (IMA), explică Institutul Naţional de Sănătate Publică. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)