Antibioticele devin mai puţin eficiente când sunt utilizate incorect, infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe, deces, transmit specialiştii Institului de Sănătate Publică cu prilejul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice - 18 noiembrie.

Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a acestora este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (AMR) şi poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor.

Cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice şi a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene, 18 - 24 noiembrie, profesioniştii din sectorul sănătăţii atrag atenţia asupra necesităţii adoptării celor mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare "critică" pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese, a precizat INSP. Potrivit institutului, se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Medicii evidenţiază că, fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe "grave" sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei.

Astfel, infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces.

"Procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile, iar spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată", a completat INSP.

Creşterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală şi scăderea productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual deces prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii, a mai indicat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit acestuia, obiectivul asumat de România pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%.

"Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare a produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale", au amintit specialiştii INSP.

Ei recomandă populaţiei să urmeze sfatul medicului atunci iau antibiotic, să prevină infecţia prin vaccinare adecvată când este posibil, să se spele pe mâini în mod regulat, după strănut sau tuse, înainte de a lua masa, să folosească întotdeauna antibiotice pe bază de prescripţie medicală, nu "resturi" din tratamente anterioare, de la alte persoane sau antibiotice obţinute fără prescripţie medicală, să întrebe farmacistul despre cum să elimine medicamentele rămase neutilizate. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)