Aproximativ 23% din banii din sistemul sanitar sunt cei plătiţi de cetăţeni pentru medicamente compensate şi pentru servicii medicale private, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, la evenimentul "România inovatoare: stat membru rezilient şi competitiv în UE şi OCDE".

"Media Uniunii Europene în alocarea bugetelor pentru sănătate e de 9% şi în România, 4,5%. Acel 9% nu sunt doar fonduri publice, sunt şi fondurile care se dau - cum să spune - din buzunar. Noi ne apropiem de 6% fonduri publice plus ceea ce plătesc oamenii. Undeva în jur de 23% din banii din Sănătate sunt bani pe care îi plătesc oamenii pentru medicamente compensate, pentru servicii medicale private. Cam 23%, acolo suntem. Aşa că la 4,5% mai trebuie să adăugăm 1% şi ceva. Ne apropiem de ceea ce vă spuneam eu, de 6%, dar este puţin", a spus ministrul.

Acesta a subliniat importanţa unei colectări bugetare eficiente.

"În 2023, colectarea la buget a fost de 27% din PIB, iar media Uniunii Europene e de 40%. Cred că ăsta este răspunsul, adică trebuie să alocăm bani (...) mai mulţi în sectorul de sănătate. Dar acest lucru este posibil în momentul în care toate mecanismele financiare sunt funcţionale, iar această raportare la Uniunea Europeană are în vedere toate elementele, nu doar la alocarea pentru Sănătate, ci şi la PIB-ul unei ţări cum e România în raport cu PIB-ul european şi la colectarea la buget a veniturilor care trebuie să se apropie de media Uniunii Europene", a arătat el.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi coordonatorul naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Luca Niculescu, a evidenţiat câteva dintre beneficiile apartenenţei la această organizaţie.

"Prin colaborarea cu OCDE, România poate să îşi construiască un sistem de Sănătate mai solid, să promoveze servicii de îngrijire medicală inovatoare, axate pe pacient şi să amelioreze sănătatea de ansamblu a populaţiei. Deci, aş spune că valoarea adăugată, şansa procesului de aderare la OCDE, o reprezintă alinierea la practicile şi politicile publice la cele mai bune practici şi instrumente existente la nivel internaţional", a subliniat el.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac, a prezentat câteva statistici privind sistemul sanitar românesc în raport cu standardele UE.

"Privind la radiografia sistemului de Sănătate românesc, vedem eforturi reale, instituţionale, de îmbunătăţire a situaţiei, precum şi provocări sistemice. Sistemul Sănătăţii din România se confruntă cu provocări semnificative. De exemplu, din cauza deficitului de forţă de muncă şi competenţe. În 2021, densitatea medicilor a fost de 3,5 la 1.000 de locuitori, mai mică decât media europeană, în pofida numărului mai mare de absolvenţi de studii medicale. Raportul dintre asistenţii medicali şi populaţie a fost deosebit de scăzut, cu doar 0,9 asistenţi medicali la 1.000 de persoane, comparativ cu media Uniunii Europene, de 7,9. În plus, numărul absolvenţilor asistenţi medicali este printre cele mai scăzute din UE", a afirmat aceasta.

Ea a adăugat că emigrarea personalului medical exacerbează şi mai mult acest deficit de personal.

"România este un stat al Uniunii Europene cu a treia cea mai scăzută speranţă de viaţă la naştere, cu a treia cea mai mare rată a mortalităţii din cauze tratabile. Avem o medie sub media Uniunii de îmbolnăvire de cancer, dar avem o medie peste media Uniunii de mortalitate din cauza cancerului, detectat în ultimul stadiu în general. Cheltuielile de sănătate pentru prevenire sunt sub media Uniunii Europene, avem un consum al antibioticelor în creştere, un ritm lent în adoptarea e-Sănătăţii şi digitalizarea generală a sistemului de Sănătate", a punctat Chiriac. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)