Aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă şi de durată mai lungă după naştere şi aproximativ una din o mie de femei vor avea o afecţiune mai gravă numită psihoză post-partum, afirmă reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu prilejul 'Săptămânii conştientizării depresiei post-partum'.

Potrivit estimărilor, aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătăţii.

Totodată, unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor.

"Cartografierea prevalenţei globale a depresiei în rândul femeilor post-partum în 2021 a arătat că 17,22% din populaţia feminină la nivel mondial suferă de depresie post-partum. Prevalenţa depresiei post-partum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19. Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 şi august-septembrie 2021 a arătat o prevalenţă a depresiei post-partum de 18,8%. Una din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei", arată sursa citată.

Sloganul activităţii de informare de anul acesta este: "Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!". Scopul activităţii de informare este creşterea nivelului de informare şi conştientizare a gravidelor şi mamelor, privind problematica depresiei post-partum.

Depresia post-partum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu.

În România a fost instituită "Săptămâna conştientizării depresiei post-partum" începând cu anul 2024, care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei. Acest program are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare, dar şi pentru determinarea comunităţilor de a-şi construi propriile strategii de susţinere.

"Depresia post-partum (PPD) este un cumul de modificări fizice, emoţionale şi comportamentale care au loc la unele femei, după naştere. PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naştere, dar se poate manifesta până la un an după naşterea copilului", susţin specialiştii.

Ei afirmă că diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naştere şi debut, ci şi pe severitatea depresiei.

"Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive. Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului. Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia. Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie", susţin specialiştii.

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei: femeia se simte tristă, nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere, oboseală sau pierderea energiei, slabă concentrare sau scăderea atenţiei, stima de sine şi încredere în sine scăzute, somn perturbat, chiar şi atunci când copilul doarme, modificări ale apetitului, detaşare de copil sau partener şi chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul. Recunoaşterea semnelor şi simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiaţi că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie.

"Psihoeducaţia pentru a dezvolta strategii de 'coping pozitive', a gestiona stresul şi a construi reţele de susţinere poate fi de ajutor în protejarea împotriva depresiei post-partum. Aceasta implică învăţarea şi înţelegerea sănătăţii mintale şi bunăstării. Este important ca femeia să aibă un sistem de asistenţă acasă pentru a-şi îngriji sănătatea mintală, implicarea partenerului, a prietenilor şi familiei fiind esenţiale. Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violenţă în relaţia cu partenerul, o sarcină nedorită sau evenimente de viaţă stresante curente, există o serie de intervenţii de consiliere, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală şi terapia interpersonală, care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea depresiei post-partum sau perinatale", mai afirmă specialiştii. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)