Peste 10.000 de români pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an, iar infecţia cu noul coronavirus a dus la afecţiuni pulmonare cronice, a declarat ministrul Alexandru Rafila, miercuri, la conferinţa "Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social", organizată în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor 2024 de UMF 'Carol Davila' din Bucureşti şi Societatea Română de Pneumologie.

"Acest tip de dezbatere este util pentru că aduce în atenţie una dintre principalele patologii care afectează pacienţii şi din România, nu numai din România, în mod evident, alături de bolile cardiovasculare, diabet şi cancer, mai ales că patologia pulmonară include şi cancerul, cu o mortalitate ridicată. Peste 10.000 de compatrioţi pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an, deci înseamnă şi o mortalitate ridicată, însă politicile de sănătate - şi aici probabil că mai avem de lucru împreună cu colegii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - pentru dezvoltarea programelor preventive la Ministerul Sănătăţii şi a celor curative la CNAS. Să nu uităm, însă, că de multe ori patologia pulmonară include şi bolile rare sau unele boli rare pentru care s-au făcut eforturi în ultimii ani de introducere a unor molecule inovative şi lucrul ăsta cred că este important, pentru că le dă o şansă la o viaţă normală sau aproape de normalitate pacienţilor cu acest tip de boli", a subliniat ministrul Rafila.

El a adăugat că o cauză de care s-a vorbit mai puţin şi care stă la baza afecţiunilor pulmonare a fost infecţia cu COVID.

"Infecţia cu noul coronavirus a dus la afecţiuni pulmonare cronice şi lucrul ăsta ne-a preocupat, iar proiectele de investiţii pe care le derulează Ministerul Sănătăţii în toată ţara, în acest moment, includ multe capabilităţi de recuperare şi reabilitare pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice. Şi cred că e un demers care trebuie nu numai demarat, ci trebuie continuat, trebuie să fie sustenabil. (...) Încercăm să echilibrăm nevoia de medici specialişti în funcţie de nevoile reale, nu de numai de capacitatea de pregătire a universităţilor de Medicină şi Farmacie, iar începând cu anul viitor, când va deveni funcţional Registrul profesioniştilor în sănătate, o să putem să întărim aceste politici, iar colegii care lucrează în acest domeniu al pneumologiei sau oncologiei cu siguranţă vor avea nu numai prioritate, dar va exista şi o sustenabilitate cred pentru viitor, inclusiv în zonele astea unde e nevoie de recuperare şi de reabilitare".

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a subliniat că există trei categorii de boli "care dau dureri de cap imense": BPOC (Bronhopneumopatia Obstructiva Cronică), astmul şi cancerul pulmonar.

"BPOC este în primele 10 cauze de boală şi sigur şi de mortalitate, a treia cauză în lume, dar are şi o coloratură statistică la noi care ar trebui să ne dea de gândit, pentru că e vorba de 81.000 de spitalizări, peste 260 de milioane de lei cheltuiţi. Am putea salva 1,8 milioane ani de viaţă şi să nu uităm momentul spitalizării - aici avem o problemă - 30% din aceşti pacienţi vin în momentul exacerbării şi este momentul de diagnostic. Sigur că această afecţiune pentru societate a însemnat o serie de demersuri şi acţiuni care s-au materializat în anchete naţionale. Ştim la ora actuală de exemplu că unul din 10 români are bronşită cronică sau infizem, s-au materializat în popularizarea ghidurilor (...) dar suferinţele sunt mult mai largi", a arătat prof. Mihălţan.

Managerul Institutul de Pneumoftizologie "Marius Nasta", Beatrice Mahler, a atras atenţia asupra pericolului pe care îl are Radonul, un gaz care favorizează apariţia cancerului pulmonar la adulţi şi a leucemiei la copii.

"S-a vorbit deja de asocierea dintre cancerul pulmonar şi fumat - şi ştim că 70% dintre cancerele pulmonar sunt în legătură cu fumatul - dar trebuie să ne gândim ce facem cu ceilalţi 30% din oameni care fac cancer pulmonar şi n-au fumat niciodată. Datele statistice spun că 20% din ei fac cancer pulmonar ca urmare a expunerii la Radon - un gaz pe care nu-l simţim, care se acumulează în locuinţe şi care trebuie monitorizat în casele noastre. În Statele Unite sunt astfel de dispozitive. (...) Radonul transformă persoana într-o sursă de radiaţii şi favorizează apariţia cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copil. Deci, e nevoie de cercetare - acesta este mesajul meu direct", a transmis Beatrice Mahler. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)