Adina Rusu, nutriţionist-dietetician, afirmă că un aport ridicat de acizi graşi trans reprezintă un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiacă ischemică.

Conform sursei citate, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate şi morbiditate la nivel mondial, dintre acestea bolii cardiace ischemice fiindu-i atribuite 16% din numărul total de decese din anul 2019.

"Un aport ridicat de acizi graşi trans, de peste 1% din aportul energetic total, reprezintă un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiacă ischemică. Astfel, se estimează că, la nivel global, anual, aproximativ 500.000 de decese din cauza bolii cardiace ischemice sunt atribuite aportului ridicat de acizi graşi trans", afirmă Adina Rusu.

"Există două surse alimentare principale de acizi graşi trans. Astfel, pe de o parte, avem acizii graşi trans prezenţi în mod natural în carne şi produse lactate, iar pe de altă parte, acizi graşi trans produşi industrial prin hidrogenarea parţială a uleiurilor comestibile. Acizii graşi trans industriali nu aduc nicio valoare nutriţională dietei, dar cresc LDL-colesterolul, aşa numitul "colesterol rău", şi scad HDL-colesterolul, supranumit 'colesterol bun', ceea ce creşte parţial riscul pentru boala coronariană, dar şi pentru alte boli netransmisibile, precum accidentul vascular cerebral", a precizat, pentru AGERPRES, Adina Rusu.

Ea a explicat că, din punct de vedere chimic, grăsimile trans sunt lipide care suferă un proces cunoscut sub numele de "hidrogenare".

"În cuvinte simple, hidrogenul este adăugat unui ulei vegetal pentru a-l face solid sau tartinabil. Produsul final poate fi vândut separat, cum este cazul margarinei, sau poate fi utilizat în producţia de alte produse alimentare, cum ar fi îngheţata, aluatul de tip foietaj, prăjiturile sau biscuiţii. Întrucât sunt mai ieftine comparativ cu alte grăsimi, industria alimentară foloseşte acizii gras de tip trans de zeci de ani pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor alimentare. Astfel, cea mai mare parte din grăsimile trans din alimentaţia modernă provine din adăugarea uleiurilor parţial hidrogenate în compoziţia alimentelor, dar şi prăjirea uleiului la temperaturi ridicate poate duce la creşteri ale concentraţiilor acestor compuşi", precizează Adina Rusu.

În opinia sa, pentru o dietă sănătoasă, aportul recomandat de grăsimi trans ar trebui să fie mai mic de 1% din aportul energetic total. Mai mult, grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă şi ar trebui evitate.

"Consumul crescut de acizi graşi de tip trans nu afectează doar sistemul cardiovascular. Acizii graşi trans sunt, de asemenea, asociaţi cu modificări ale metabolismului lipidelor şi glucozei, modificări ale funcţionalităţii celulelor sistemului nervos, obezitate, carcinogeneză, diabet, probleme hormonale şi de fertilitate", explică Adina Rusu.

Pentru a reduce consumul grăsimilor de tip trans, specialistul ne recomandă să citim etichetele produselor alimentare pe care le achiziţionăm şi să alegem doar produsele care nu le conţin.

"Pentru a identifica dacă un produs conţine sau nu grăsimi de tip trans, trebuie să citim cu atenţie lista de ingrediente. Sintagma 'grăsimi parţial hidrogenate' indică faptul că respectivul produs conţine grăsimi trans industriale şi, prin urmare, este mai bine să îl evităm. Dacă gătim acasă, este indicat să alegem untul în locul margarinelor care conţin uleiuri vegetale parţial hidrogenate şi, atunci când este posibil să optăm pentru uleiul de măsline extravirgin", a mai spus Adina Rusu. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)