Preşedinta Casei Naţionale de Asigurări (CNAS), dr. Valeria Herdea, a vorbit vineri, la bilanţul activităţii celor şase luni de la preluarea mandatului, despre depopularea sistemului medical din cauza "slabei implicări" a autorităţilor locale, care, în opinia sa, "nu îşi asumă" oferirea de condiţii decente.

"Când vorbim de localităţi neacoperite de medici, vorbim de localităţi în care, poate, administraţia locală nu se implică sau se implică până la un punct, nu îşi asumă, pentru că trebuie să oferi şi nişte condiţii. Vorbim de telemedicină, vorbim de dotare, vorbim de aparatură pe care Casa de Asigurări după cinci ani nu o mai ia în seamă, deci trebuie reînnoită. Or, acest proces de reînnoire este un proces de investiţie. (...) Sunt foarte multe cauzele care duc la depopularea sistemului medical. În ultimii ani, situaţia a mers, uşor, uşor, spre mai bine. Doresc să văd spitale care să fie moderne, civilizate, dar cu infrastructura pe măsura aparaturii pe care o au. Pentru că au specialişti de top, care nu au cu ce lucra. Infrastructura este ruginită, căzută şi atunci mă întreb: Administraţia locală unde e în toată treaba asta? Taxele şi impozitele unde sunt dacă nu ajung acolo?", a explicat Herdea.

Preşedinta CNAS a dat, ca exemplu, mai multe localităţi din judeţul Suceava, aflate la graniţa cu Ucraina.

"Sunt patru localităţi la graniţa cu Ucraina, în Suceava. Dacă doreşti medic, avocat, preot, notar, ai nevoie să faci un efort de înţelegere că aceşti oameni, care sunt totuşi oameni educaţi, vin acolo şi rămân acolo dacă tu îi susţii. Nu poţi să trimiţi pe cineva, dacă nu îi oferi nişte condiţii minime. De aceea, încercăm să dezvoltăm şi sisteme alternative să putem ajuta aceşti oameni. De exemplu, un lucru îmbucurător este că la nivelul judeţului Tulcea acum mai avem o singură localitate fără medic de familie. Au deschis puncte de lucru şi au preluat zone întinse", a detaliat Valeria Herdea.

Ea a menţionat că pentru atragerea personalului medical în zonele rurale, greu accesibile, se acordă sporuri care pot ajunge la 200%.

"Avem 52,5% din populaţie în oraş şi restul este în zona rurală. Mi-aş dori să vorbesc despre locuri unde există şi apă, unde există şi electricitate, unde există şi drum care nu se surpă sau case care nu alunecă. Şi îmi doresc personal mediu, alături de medic, pe care acesta să poată să-l plătească, pentru că altfel nu stă nimeni. (...) Facem toate eforturile să aducem tineri, să-i motivăm, am luat legătura şi avem în derulare proiecte de parteneriat cu universităţile de farmacie şi medicină din ţară, în aşa fel încât să se includă în pregătirea curriculară, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la ţară, în aşa fel încât să vadă ce înseamnă zona rurală. În această perioadă, încercăm să suplinim în zonele unde nu există acces facil accesul persoanelor la servicii medicale. Pentru aceste zone, există o comisie care stabileşte inclusiv sporul de zonă, această ofertă şi deschidere există din partea Casei şi acest spor de zonă merge, de exemplu, la Sulina sau în alte părţi care sunt greu accesibile până la 200%. Ele sunt progresive, dar trebuie şi efortul celor de acolo. La Caraorman, Mila 23 şi partea de Crişan, acolo chiar am întâlnit un primar care s-a implicat", a transmis preşedinta CNAS. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)