Peste 250 de specialişti în neuroştiinţe, neurologie şi neuroreabilitare, cercetători, clinicieni şi experţi din 11 ţări din Europa şi Asia, inclusiv România, vor participa, miercuri şi joi, la Baku, în Azerbaijan, la Congresul Societăţii pentru studiul neuroprotecţiei şi neuroplasticităţii (SSNN) şi Şcoala internaţională de vară de neurologie.

"Cele două mari manifestări se vor derula în cadrul întâlnirii regionale anuale a unora dintre cele mai reprezentative organizaţii mondiale dedicate dezvoltării cercetării ştiinţifice neurologice Federaţia Europeană a Societăţilor de Neuroreabilitare şi Federaţia Mondială a Societăţilor de Neuroreabilitare", informează un comunicat remis presei.

Evenimentul se bucură de sprijinul celor două organizaţii, precum şi de cel al Academiei de Neurotraumatologie Multidisciplinară, al Institutului RoNeuro din Cluj-Napoca şi al Administraţiei Diviziilor Medicale Regionale din Azerbaijan.

"Prin aceste reuniuni specifice regionale, al căror debut a fost anul trecut la Taskent, în Uzbekistan, ne dorim să oferim noi direcţii şi soluţii sustenabile care să conducă la o integrare uniformă a tuturor programelor strategice prin care să reuşim atât identificarea provocărilor şi oportunităţilor regionale, implementarea globală a soluţiilor inovative în managementul pacientului, cât şi amplificarea schimbului de expertiză între toţi actorii implicaţi în procesul complex al neuroreabilitării", a declarat preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN), Dafin Mureşanu, citat în comunicat.

Profesorul Dafin Mureşanu a precizat că are convingerea că la finalul reuniunii ştiinţifice se va reuşi extinderea reţelei şi raza educaţională a WFNR/EFNR şi vor fi puse bazele implementării şi în această regiune a unui pachet complet de programe de referinţă în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a modulelor ce vizează neuroreabilitarea, de la cercetarea fundamentală şi până la implementarea soluţiilor inovative în practica clinică.

Potrivit organizatorilor, reuniunea ştiinţifică de la Baku reconfirmă interesul şi preocupările continue ale experţilor neurologi pentru inovare şi dezvoltare a capabilităţilor de diagnostic, tratament şi neuroreabilitare în tot ceea ce înseamnă afecţiunile cerebrovasculare, cu precădere accidentele vasculare cerebrale şi implementarea cu celeritate în multiple regiuni ale globului a tuturor soluţiilor şi tehnicilor medicale moderne.

De asemenea, evenimentul îşi propune să ofere o platformă de dialog şi schimb de cunoştinţe între specialiştii în neuroştiinţe, neurologie şi neuroreabilitare, reunind cercetători, clinicieni şi experţi de pe două continente.

Rezerva neurobiologică şi implicaţiile studiului acesteia pentru neuroreabilitare: vor fi abordate concepte precum rezerva cerebrală, neuroplasticitatea şi neuroregenerarea, cu accent pe rolul lor în recuperarea după leziuni cerebrale, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale.

Importanţa abordării integrative multi-omics în neuroreabilitare - o nouă direcţie strategică a societăţii, multi-omics, va fi explorată în detaliu, evidenţiind potenţialul său de a revoluţiona terapiile de neuroreabilitare prin integrarea datelor genetice, moleculare şi clinice.

De asemenea, vor fi prezentate cele mai recente progrese în dezvoltarea modelelor in vitro, cum ar fi co-culturile şi organoizii cerebrali, care permit o mai bună înţelegere a mecanismelor de boală şi a răspunsului la tratament pentru afecţiunile neurologice.

În cadrul evenimentului se va discuta şi despre aplicaţiile inovatoare ale telereabilitării în tratarea afecţiunilor neurologice, inclusiv a celor rare, subliniind importanţa accesului extins la servicii de reabilitare de calitate.

"În recuperarea pacienţilor cu leziuni cerebrale, în mod specific a celor care au suferit un accident vascular cerebral, rezerva cerebrală, neuroplasticitatea şi neuroregenerarea reprezintă, în neurologia modernă, factori determinanţi a căror interacţiune coroborată cu tratamentele inovative va face întotdeauna diferenţa între un bolnav şi altul. Context în care cercetările noastre ştiinţifice încearcă să conducă la un echilibru în ceea ce priveşte eliminarea a cât mai multor riscuri de deces şi dizabilitate şi implicit, creşterea şanselor de supravieţuire şi a celor legate de îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii acestor pacienţi", a adăugat Dafin Mureşanu. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Florentina Peia, editor online: Ada Vîlceanu)