Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale trebuie să lucreze împreună pentru a atrage medicii în zonele din România care în prezent sunt slab deservite de personal medical.

"Trebuie să lucrăm împreună pentru a aduce medici în zonele care acum sunt slab deservite. Sursele problemei nu sunt numai legate de sistemul de pregătire a medicilor sau de salarizarea personalului medical, dar şi de infrastructură şi administraţie publică locală. Tocmai de aceea soluţia trebuie să fie una comună, care să pornească de la digitalizarea şi debirocratizarea sistemului de rezidenţiat, să continue cu menţinerea atractivă a nivelului salarial şi să se termine inclusiv cu construcţia efectivă a unei structuri de suport pentru tinerii medici, în parteneriat cu administraţia locală. Toate acestea pot aduce şi menţine medicii de orice specialitate în zonele mai puţin favorizate şi mai slab deservite în prezent", a declarat Alexandru Rafila, la workshop-ul "Resurse umane în Sănătate: acţiuni locale, rezultate naţionale".

Atelierul de lucru, organizat de Ministerul Sănătăţii împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi organizaţia non-guvernamentală Medici pentru România, s-a concentrat pe tema menţinerii şi atragerii de medici în zonele care acum sunt slab deservite din punct de vedere al ocupării posturilor de către personalul medical, informează un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES.

Conform datelor prezentare în cadrul discuţiilor, în prezent personalul medical este concentrat în Bucureşti şi în municipiile unde există centre universitare, în timp ce în mai multe judeţe din ţară numărul de medici raportat la totalul populaţiei se află la o treime faţă de media Uniunii Europene.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că se lucrează la proiectul de implementare a resurselor umane prin PNRR, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dar este nevoie şi de sprijinul organizaţiilor neguvernamentale, cum este organizaţia Medici pentru România.

"Împreună putem să schimbăm trendul deservirii slabe a unor zone din ţară, în raport cu oraşele universitare şi bineînţeles cu Capitala", a punctat Rafila.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alexandru Rogobete, responsabil cu implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în Sănătate, a declarat că prin intermediul PNRR zona de reforme cuprinde atât dezvoltarea de indicatori ai calităţii serviciilor medicale, cât şi dezvoltarea resursei umane.

"Prin PNRR şi beneficiind de expertiza OMS, dezvoltăm concomitent atât felul în care măsurăm, prin indicatori, calitatea serviciilor medicale, cât şi calitatea resurselor umane din sistem, atât la nivel de management cât şi de execuţie. Medicina de familie, ambulatoriile de specialitate, asistenţa comunitară, spitalele şi sănătatea publică au planuri sectoriale dezvoltate împreună cu OMS, care cuprind inclusiv această componentă de retenţie a personalului în zone deservite sub media europeană", a explicat secretarul de stat.

"Susţinem o soluţie integrată de abordare strategică a unei probleme care suprasolicită sistemul în anumite părţi în timp ce îl lasă descoperit în altele. Nu este eficient ca zonele slab deservite să exporte pacienţi către centrele mari. Putem avea o descentralizare reală a sistemului, nu numai pe partea de clădiri şi dotări, dar inclusiv pe partea de suport pentru atragerea şi retenţia personalului medical. Resurse există, trebuie doar să le direcţionăm corect în sistem", a subliniat acesta.

La workshop au fost prezenţi, pe lângă reprezentanţii organizatorilor - Ministerul Sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia "Medici pentru România" - reprezentanţi ai Băncii Mondiale, Ambasadei SUA în România, Ministerului Finanţelor, Comisiei Europene prin DG Reform, ai Institutului Naţional de Management în Sănătate, UMF "Victor Babeş" din Timişoara şi Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. AGERPRES/(AS - autor: Alexandru-Costin Motroaşă, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)