Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, propune includerea cardului de sănătate în aplicaţia unică a statului român, astfel încât să poată fi accesat de pe telefon de către pacienţi şi medici.

"Ceea ce mă interesează pe mine foarte mult este ca în aplicaţia unică a statului, pe care o dezvoltăm la ministerul nostru, să ajungem ca, pe lângă documentele de identitate - permis, buletin, paşaport, reînnoirea acestora, obţinerea lor, să avem şi card de sănătate, pentru că este un document foarte folosit de către oameni. La nivel de discuţie cu echipa care lucrează la aplicaţia unică a statului am luat în calcul inclusiv crearea, în format digital, a acestui tip de card, pentru că sunt costuri incomparabil mai mici decât atunci când vorbim de emiterea lui fizică", a declarat, joi, ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

El a menţionat că o astfel de variantă ar reduce şi investiţiile în dispozitive care să citească aceste carduri de sănătate. Astfel, ar putea exista un cod QR care să poată să fie scanat de către medici, cu ajutorul aplicaţiei existente pe telefon.

Bogdan Ivan a reamintit că în luna martie a fost semnat contractul pentru execuţia aplicaţiei unice a statului, iar termenul de execuţie este de un an şi şase luni.

"Din discuţiile pe care le-am avut cu compania care a câştigat licitaţia publică, le-am solicitat explicit ca această aplicaţie unică a statului să aibă primele servicii pe care le oferă undeva la începutul anului 2025. (...) Noi ne setăm ca în prima etapă să avem undeva la treizeci de servicii publice în aplicaţia unică a statului român. În funcţie de modul în care va evolua şi pregătirea cardului de sănătate de către CNAS şi el va fi interoperabil cu aplicaţia unică a statului. Este evident că e o prioritate pentru noi să îl avem cât mai rapid în această aplicaţie", a explicat ministrul.

Potrivit lui Bogdan Ivan, va exista "o jurnalizare" a fiecărei acţiuni pe care o întreprind instituţiile statului pentru a consulta datele personale ale unui cetăţean.

"Atunci când lucrezi în format digital, rămân urme; este foarte simplu şi toate sunt trasabile, iar orice român va putea să solicite datele la final de an sau trimestrial să vadă care sunt instituţiile din România care au accesat datele personale, în ce perioadă, de către cine şi cu ce scop, ca să fie totul cât se poate de transparent", a afirmat el.

Investiţia nu vizează realizarea unor noi baze de date, ci a unui sistem integrat care să asigure interoperabilitatea bazelor de date deja existente, a transmis ministrul Cercetării. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)