Societatea Română de Pneumologie va oferi, sâmbătă şi duminică, spirometrii gratuite, în Bucureşti şi Timişoara, pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva astmului.

"Atunci când alegi un slogan precum "Educaţia despre astm responsabilizează!", te gândeşti la drumul lung pe care trebuie să îl parcurgă un medic sau un pacient pentru informare şi educare reciprocă. Este, de fapt, drumul pe care îl parcurge bolnavul adesea din lipsă de educaţie, de complianţă la un tratament adecvat, de la criza intermitentă de sufocare, la criza severă cu internare în urgenţă sau în servicii de terapie intensivă. Sigur că şi asediul factorilor de risc a crescut şi acest fapt nu a fost fără consecinţe, dacă ne gândim nu doar la ţigara tradiţională, dar şi la poluare, ţigară electronică", afirmă medicul Florin Mihălţan, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

În România, sunt aproximativ un milion de persoane care suferă de astm şi care fac aproximativ 200.000 de crize severe în fiecare an, ceea ce înseamnă că, în fiecare minut, un pacient este expus unui atac de astm care îi pune în pericol viaţa.

Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze şi să se umple cu mucus, lucru care face respiraţia dificilă şi duce la episoade de tuse. Atunci când astmul este tratat corespunzător, căile respiratorii sunt curate, iar aerul circulă normal. Astmul poate apărea încă din copilărie sau la orice altă vârstă şi nu este o boală contagioasă, chiar dacă, uneori, mai mulţi membri ai aceleiaşi familii pot suferi de astm.

"Cauzele apariţiei astmului bronşic nu sunt pe deplin înţelese, însă boala este cauzată, cel mai probabil, de o combinaţie între factori ereditari şi factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuşi la astm", susţin specialiştii.

Cele mai frecvente simptome ale astmului sunt: respiraţie şuierătoare, senzaţie de limitare a respiraţiei, tuse - mai accentuată în timpul nopţii şi în orele dimineţii, dureri toracice - mai accentuate în timpul nopţii şi în orele dimineţii, persoanele care suferă de astm bronşic se pot trezi în timpul nopţii din cauza tusei sau a dificultăţilor de respiraţie, în timpul unei crize severe de astm pacientul poate muri.

Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronşic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm.

Conform specialiştilor, succesul tratamentului pentru astm depinde, pe lângă educaţie şi acces la tratament, de aderenţa la tratament. Cu toate acestea, astmul şi BPOC au unele dintre cele mai scăzute rate de aderenţă la tratament: doar 33% dintre pacienţi urmează întocmai ce le-au prescris medicii.

Medicii le recomandă pacienţilor cu astm bronşic pentru a ţine boala sub control să respecte tratamentul, să meargă la control cel puţin o dată pe an sau imediat după ce au avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor.

De asemenea, pacienţii cu astm trebuie să solicite un plan de acţiune scris astfel încât să ştie ce au de făcut pentru a gestiona bine boala sau atunci când ea se agravează şi să stea cât mai departe de factorii de risc care pot declanşa crize de astm - praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de ţigară, poluare, infecţii respiratorii, efort fizic mare.

Sâmbătă şi duminică, spirometriile pot fi făcute gratuit în Sun Plaza din Bucureşti şi în Iulius Mall din Timişoara. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)