Europarlamentarul Corina Creţu a arătat, vineri, de Ziua Internaţională a Sănătăţii, că în România s-au făcut investiţii importante în acest domeniu din fonduri europene, dar că, din păcate, obiectivul din Programul Operaţional Regional (POR) de construcţie a trei spitale regionale de urgenţă este mult întârziat.

"Din păcate, obiectivul din Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 14 dedicată construcţiei a trei spitale regionale de urgenţă în regiuni mai puţin dezvoltate (Iaşi, Craiova, Cluj-Napoca), cu obiectivul de a oferi acces la servicii de sănătate îmbunătăţite unui număr de peste 270.000 persoane până în 2023 este mult întârziat. La momentul semnării acestui Program, Prim-ministrul Victor Ponta declara ca realizarea celor trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova reprezenta obiectivul prioritar al Guvernului. Apoi, de-a lungul anilor, am ridicat numeroase semnale de alarmă privind întârzierea de neînţeles a realizării acestor obiective", a arătat Corina Creţu pe Facebook.

Europarlamentarul a spus că, la plecarea sa din funcţia de comisar european, toată documentaţia pentru spitalele regionale era realizată.

"La solicitarea făcută de către Guvernul României în 2019, Comisia Europeana a aprobat fazarea acestor proiecte, adică realizarea efectivă din bugetul 2021-2027. După stabilirea amplasamentelor de către Guvernele României, în 2018 am realizat studiile de fezabilitate cu Banca Europeană de Investiţii. De atunci lucrurile au stagnat. Guvernul României de atunci a făcut o solicitare către Comisie, în 2019, ca sumele pentru construirea spitalelor să fie mutate pentru exerciţiul financiar 2021-2027. Am aprobat această cerere cu inima strânsă, pentru ca în 2015, când am semnat pentru cele trei spitale, speram să şi particip la inaugurare până la finalul mandatului meu. Domnul Rafila a declarat curând că, până la jumătatea anului acesta, vor fi demarate lucrările. Din câte ştiu, Iaşiul e cel mai avansat", a subliniat Corina Creţu.

Parlamentarul european a precizat că este vorba de trei spitale regionale a câte aproximativ 900-1.000 de paturi, care vor deservi Moldova, Transilvania şi Oltenia.

"Cât de necesare ar fi fost acestea pe timpul pandemiei! Şi chiar ar fi fost posibil să fie demult date în folosinţă", crede Corina Creţu.

În postarea sa, Corina Creţu a amintit investiţiile realizate în domeniul sănătăţii în România, în perioada mandatului său de comisar european, din perioada 2014-2019, cum ar fi cele destinate dezvoltării infrastructurii sanitare şi sociale, incluse în Programul Operaţional Regional, unde contribuţia orientativă din FEDER este de 260,5 milioane de euro, la o rată maximă de cofinanţare de 70%.

De asemenea, a arătat europarlamentarul, prin Programul Operaţional Competitivitate au fost programate investiţii pentru îmbunătăţirea capacităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniile specializării inteligente şi sănătăţii.

"În cadrul Programul Operaţional Competitivitate, Axa Prioritară 2, au fost programate investiţii în telemedicină şi e-sănătate - ca parte a priorităţilor de investiţii în consolidarea aplicaţiilor de Tehnologia Informaţiilor pentru guvernare, e-learning, e-cultură şi e-sănătate. Suma orientativă alocată a fost de 30 milioane de euro (26,25 milioane euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi 3,75 milioane euro pentru regiunile mai dezvoltate). Datorită investiţiilor acestui program, 434 de unităţi pre-spitaliceşti şi spitale din regiunile mai puţin dezvoltate şi 66 din Bucureşti-Ilfov vor utiliza sisteme de telemedicină până în 2023", a afirmat Creţu.

Europarlamentarul a precizat că acum există resurse în plus şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi că, având un buget de 5,3 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, programul "UE pentru Sănătate" furnizează un sprijin financiar fără precedent pentru astfel de investiţii.

"Este dovada angajamentului Uniunii Europene faţă de sănătatea publică şi reprezintă una din pietrele de temelie în domeniul Sănătăţii. Din păcate, deşi resursele din perioada 2021-2027 puteau fi accesate de doi ani, când au fost aprobate Regulamentele pentru cheltuirea fondurilor europene în acest ciclu financiar, rata actuală de absorbţie pentru România este, la această oră, în jur de 4%, reprezentând, în cea mai mare parte, cofinanţări acordate de Comisia Europeană la începutul perioadei de programe. Pentru PNRR, rata de cheltuire a fondurilor acordate României nu a depăşit 10%, acestea putând fi contractate până în august 2026 şi cheltuite efectiv până în decembrie 2026", a mai spus Corina Creţu.

Ea a arătat că, în ultimii ani, a avertizat mereu că sănătatea a devenit una dintre marile priorităţi ale cetăţenilor europeni şi că regretă că aceste semnale de alarmă nu au fost luate în considerare cu mai multă seriozitate de către România.

"Am menţionat permanent beneficiile pe care politica de coeziune le poate aduce, inclusiv în domeniul sănătăţii (...). Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului. Avem o singură viaţă. Să o preţuim şi să o trăim frumos! (...) De Ziua Internaţională a Sănătăţii, le urez tuturor cadrelor medicale un călduros La mulţi ani!", a mai arătat Corina Creţu. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)