Un reprezentant al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Odette Popovici, a atenţionat joi, la o masă rotundă despre hepatitele virale, asupra scăderii "îngrijorătoare, galopante" a acoperirii vaccinale în rândul copiilor, menţionând că doar 52% dintre cei cu vârsta de un an au fost imunizaţi, iar epidemia de rujeolă este o consecinţă "a mişcării antivacciniste".

Ea a precizat că proiectul de lege privind vaccinarea este de mult timp în Camera Deputaţilor, după ce a trecut de Senat.

"Aş dori să trag un semnal de alarmă privind scăderea îngrijorătoare, galopantă aş spune, a acoperirilor vaccinale inclusiv pentru componenta antihepatită B. Potrivit celor mai recente estimări, la vârsta de un an, acoperirea vaccinală a fost de doar 52%, la 18 luni de 75%, pentru ca la vârsta de doi ani să nu depăşească 79%, faţă de indicatorul cunoscut de 95%. Proiectul de lege a vaccinării a trecut de mult timp de Camera superioară a Parlamentului, nu ştim ce se mai întâmplă cu acest proiect, se pare că este blocat în Camera Deputaţilor, dar ceea ce vedem clar sunt consecinţele mişcării antivacciniste şi poate cel mai grăitor exemplu este epidemia de rujeolă aflată în desfăşurare în prezent şi care totalizează până la data de 10 martie, 8.020 de cazuri, dintre care opt decese. Suntem fruntea în Europa", a transmis Popovici, la masa rotundă organizată la Palatul Parlamentului cu tema "Hepatitele virale în România - Etape în drumul spre eradicare".

Preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, a solicitat publicarea urgentă în Monitorul Oficial a listei medicamentelor antivirale necesare în cazul diverselor tipuri de hepatită.

"Am intrat în epoca medicamentelor direct active antivirale, cu succes foarte mare. Acum suntem la domeniul hepatită B şi hepatită B plus D şi aşteptăm cu nerăbdare să vedem lista medicamentelor publicată în Monitorul Oficial. Trebuie publicată, pentru că pierdem timpi importanţi pentru pacienţii noştri. Orice lună pierdută înseamnă un nivel de fibroză în plus în ficat, orice lună pierdută înseamnă un depozit de grăsime în plus în ficat, orice lună pierdută înseamnă un exces de potenţial de cancer hepatic. (...) Ce vreau să spun, s-a introdus în Contractul cadru posibilitatea ca medicul de familie să testeze pentru hepatita B, C, aş spune în mod obligatoriu şi pentru HIV, şi sugestia ar fi să facem un fond dedicat numai pentru aceste trei determinări, pentru că pentru aceste virusuri avem clar ce avem de făcut. La HIV dăm o tabletă pe zi şi-i facem sănătoşi şi cu o speranţă cât a omului fără HIV, la hepatita C vindecăm de infecţia cu virus hepatic C şi reducem puternic problema de boală cronică de ficat, la hepatita B ţinem virusul sub control (...) şi avem molecule noi pe piaţă, care nu sunt folosite, deşi sunt înregistrate în România", a punctat Streinu-Cercel.

Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a cerut parlamentarilor să modifice legea în domeniu, astfel încât bolnavii de hepatită să aibă acces pe monitor pentru investigaţii, iar pacienţii cu acest diagnostic, dar care nu sunt asiguraţi la CNAS să poată beneficia şi ei de lege.

"Avem nevoie de ajutorul tuturor, să avem un monitor şi pentru hepatitele virale, pentru că în acest moment hepatitele nu au monitor, noi am mai cerut acest lucru şi în trecut, astfel încât, dacă domnul doctor spune că pacientul trebuie să-şi facă astăzi o evaluare, (...) el să poată beneficia pe monitor de acele investigaţii. Din păcate, în acest moment sunt pacienţi care nu îşi fac investigaţiile la timp pentru că nu au puterea financiară şi o altă categorie de pacienţi care au recomandare şi caută spitalul unde ar putea să facă gratuit. Mai este o categorie de pacienţi care nu se duc cu anii la medic, dar citesc pe internet că trebuie să-şi facă investigaţiile şi se duc de capul lor, le fac la laboratoare private şi le monitorizează singuri. Dacă am avea acest monitor, cu siguranţă lucrurile ar fi schimbate şi ar fi cumva şi mai clare. Eu cred că aici ne puteţi ajuta. (...) Eu sper să ne sprijiniţi prin tot ceea ce faceţi, astfel încât să treacă cât mai repede de Guvern acea hotărâre şi în sfârşit să le putem da veşti bune pacienţilor noştri", a transmis Debu.

Dr. Liana Gheorghe, şef secţie la Institutul Clinic Fundeni, s-a referit la un program finanţat din fonduri europene, în cadrul căruia au fost testate 340.000 de persoane din România din 24 de judeţe, care fac parte din categorii vulnerabile, constatându-se că prevalenţa infecţiilor virale hepatitice a scăzut "remarcabil", în schimb au crescut formele de boală hepatică avansată.

"Ceea ce ne aduce până la urmă în atenţie acest program pe care l-am desfăşurat este că screening-ul trebuie să fie o activitate extinsă şi permanentizată la nivel naţional, ea trebuie să facă parte din activitatea curriculară a medicilor de familie, a specialiştilor. Într-adevăr prevalenţa infecţiilor virale hepatitice a scăzut remarcabil, în schimb au crescut formele de boală hepatică avansată, prin hepatite virale, în special B, C şi D, generaţiile vârstnice care încă mai sunt depistate cu hepatită C, dar a crescut foarte mult boala hepatică avansată datorită bolilor non-comunicabile, non-transmisibile, consumului de alcool cu care România este creditată pe primul plan în regiunea europeană şi boala ficatului gras. (...) Avem un registru de hepatite virale gestionat de INSP, vă rog să introduceţi în el toţi pacienţii depistaţi cu hepatite virale. Toate aceste date pe care le-am strâns în acest program european ar trebui să reprezinte pentru decidenţii noştri şi pentru politicile de sănătate o veritabilă sursă de informare şi de organizare a unor programe articulate de screening şi de tratament pentru aceşti pacienţi", a subliniat Liana Gheorghe.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România şi Comisia pentru sănătate din Senat. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)