Numărul persoanelor din Vrancea care s-au vaccinat antigripal în sezonul 2023 - 2024 a scăzut la aproape jumătate faţă de sezonul gripal anterior, printre motivele care au condus la acest lucru numărându-se atât numărul din ce în ce mai mare de persoane care refuză vaccinarea, dar şi schimbarea metodologiei de vaccinare începând din toamna anului trecut.

"În sezonul gripal 2023 - 2024, la data de 28 februarie 2024 avem 17.708 persoane vaccinate, în timp ce la 28 februarie 2023 erau vaccinate antigripal 32.084 de persoane. De remarcat faptul că la 31 decembrie 2023, în judeţul Vrancea se înregistrau 10.100 de persoane vaccinate, ceea ce înseamnă că de la începutul anului s-au vaccinat peste 7.500 de persoane. Anul acesta s-a schimbat metodologia de vaccinare. Dacă până acum DSP-urile trimiteau vaccinul primit de la Ministerul Sănătăţii către medicii de familie, începând din toamnă, medicul de familie prescrie reţeta cu care pacientul merge la farmacie, ridică vaccinul antigripal şi revine la medic pentru inocularea acestuia", a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al DSP Vrancea, Cătălin Graur.

Printre motivele scăderii numărului persoanelor vaccinate se află schimbarea condiţiilor de vaccinare, dar şi refuzul vaccinării, susţin medici de familie.

"Noi, medicii de familie, am previzionat cumva acest rezultat. Principala cauză ar fi schimbarea modului de procurare a vaccinului antigripal. Înainte, vaccinul se găsea la medicul de familie, dar începând din toamnă, vaccinul a intrat în sistemul farmaceutic, eliberându-se pe bază de reţetă de la medicul de familie. Eu, fiind în oraş, mă consider privilegiat, mai ales că avem farmacia aproape de cabinetul medical. Probleme sunt mai ales în mediul rural, deoarece nu în toate localităţile sunt farmacii şi în unele nu există nici medic de familie. O altă cauză a scăderii procentajului de vaccinare o reprezintă reticenţa populaţiei, în special din cauza informaţiilor eronate din mediul online. Antivacciniştii câştigă teren, astfel că populaţia nu se mai vaccinează antigripal, dar nici cu alte vaccinuri din schema obligatorie. Ca de exemplu împotriva rujeolei. Şi acum vedem că ne confruntăm cu o epidemie de rujeolă. Noi, medicii de familie, avem datoria să ne informăm pacienţii privind schemele de vaccinare obligatorii şi o facem constant. Dar politicile sanitare nu le facem noi. Poate că şi DSP-ul ar putea să facă mai multe campanii de vaccinare, prin mass-media, prin şcoală, să ajungă mai mult în comunitate şi să folosească toate instrumentele pe care le are la îndemână pentru a putea reveni la obiceiuri mai sănătoase", a spus medicul de familie Alexandru Ghenadi.

În opinia sa, cel puţin pentru o perioadă de timp, ar fi fost util să se păstreze un sistem hibrid pentru vaccinarea antigripală, între ceea ce a fost în anii trecuţi şi sistemul implementat din toamnă.

"Modificarea este bună din punct de vedere financiar, pentru că se limitează pierderile. Poate este nevoie de ceva mai mult timp pentru ca populaţia să se obişnuiască cu acest sistem. Şi cred că nu ar fi fost rău să se meargă o perioadă cu un sistem hibrid, cu procurarea vaccinului atât pe bază de reţetă, din farmacie, dar, cel puţin pentru pacienţii din mediul rural, aceştia ar fi trebuit să aibă încă acces la vaccin prin cabinetele medicilor de familie din acele zone. Jumătate din populaţia României trăieşte la ţară şi la ei ne gândim, pentru că ei acces mai greu la o farmacie, de exemplu", a subliniat medicul de familie.

Dacă pentru unii vaccinarea antigripală a devenit o obişnuinţă şi noile schimbări nu influenţează alegerea acestora, pentru alţii, mai ales din mediul rural, acolo unde unele localităţi nu au medic de familie iar farmaciile sunt în continuare foarte rare, aceste schimbări pot avea ca rezultat renunţarea la imunizare.

"Stau la câţiva kilometri de Focşani şi nu mi-a fost dificil să mă vaccinez. Am făcut mereu vaccinul antigripal în ultimii ani, m-am vaccinat şi anti-COVID, pentru că eu cred că vaccinurile sunt bune. Nu am avut mai mult de o simplă răceală anul acesta, pe care am reuşit să o duc pe picioare. Avem o activitate de familie în solarii, unde este mult de muncă. Şi de aceea nu îmi permit să mă îmbolnăvesc, nici măcar iarna, pentru că asta ar însemna să nu pot lucra cel puţin o săptămână, în cel mai bun caz. Iar la problemele pe care le avem cu forţa de muncă, pentru că nu găsim persoane care să ne ajute, ar fi foarte greu. Aşa că alegerea să mă vaccinez cred că a fost una foarte bună", a fost de părere Nina din Mândreşti.

"Eu sunt din Andreiaşu şi nu am medicul de familie în localitate şi nici farmacie foarte aproape. Trebuie să merg 20 de kilometri până la medicul de familie, apoi la farmacie, din nou la medicul de familie. Şi nu pot să fac totul în aceeaşi zi. Asta înseamnă că trebuie să găsesc o maşină care să stea după mine cel puţin două zile, pentru că e mai greu cu autobuzul. Aşa că anul acesta nu am mai făcut vaccinul, dar am avut noroc şi nu m-am îmbolnăvit. O să vedem cum o să fie anul viitor", a spus Mariana din Andreiaşu de Jos.

În Vrancea, nouă localităţi nu au medic de familie. Printre acestea, Andreiaşu de Jos, care nu are medic de familie din 2014, Răcoasa şi Obrejiţa, fără medic de familie din 2018, Jitia, Poiana Cristei şi Câmpuri, care au rămas fără medici de familie în timpul pandemiei COVID-19. De asemenea, localităţile Bogheşti, Păuleşti şi Spulber sunt în această situaţie de mai mult timp. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)