Proiectul de OUG aflat în dezbatere publică conform căruia asistenţa medicală operaţională se asigură de formaţiunile medicale de tratament şi de evacuare medicală specifice, înfiinţate şi organizate în acest scop de către Ministerul Apărării Naţionale, este rezultatul unei activităţi "destul de lungi, de laborioase" şi doreşte să aducă plusvaloare sistemului medical militar şi sistemului de sănătate din România, a precizat pentru AGERPRES col. dr. Dan Dobre, director adjunct Direcţia Medicală a MApN.

"În momentul în care am pornit acest demers am luat în calcul toate aspectele, adică nu este un demers pe care să-l fi început ieri şi să-l finalizăm astăzi. Este vorba despre rezultatul unei activităţi destul de lungi, de laborioase, în care noi am parcurs diverse etape de instruire, de expunere în cadrul exerciţiilor şi nu numai alături de colegii noştri din sistemul de sănătate civil şi alături de partenerii noştri. Şi acesta vine de fapt ca o sumă a experienţelor noastre. E adevărat că noi ne pregăteam pentru acest demers de la sfârşitul anului 2019, când am considerat noi că avem suficiente lucruri de transpus în domeniul legislativ, numai că a apărut pandemia şi acolo am intervenit, noi spunem cu succes, lumea este liberă să ne judece ce am făcut bine şi ce am făcut mai puţin bine", a explicat col. dr. Dan Dobre.

Oficialul MApN a subliniat importanţa acestui proiect mai ales în contexul parteneriatelor internaţionale ale ţării noastre.

"Ceea ce este foarte important este faptul că ne dorim foarte tare - şi este practic o obligaţie - să fim cât mai interoperabili cu partenerii noştri pentru că noi avem deja destul de mulţi militari străini pe teritoriul României, sunt alţii care vin pentru exerciţii şi atunci e o dorinţă generală şi e şi un confort pentru ţara respectivă, care îşi trimite militarii în România, să ştie că o bucată din sistemul de susţinere - şi aici facem referire la sistemul medical militar - este în măsură să asigure un nivel de acces medical al militarilor respectivi cât mai aproape de standardele din ţara lui şi atunci noi ne dorim să progresăm, să ne dezvoltăm şi să fim cât mai buni şi să aducem plusvaloare sistemului de sănătate din România, să nu-l ţinem numai pentru noi. Normal că suntem dornici să împărtăşim această experienţă pe care o vom căpăta împreună cu colegii noştri din sistemul de sănătate civil", a argumentat Dan Dobre.

El a menţionat că spitalele militare vor rămâne spitale publice, adăugând că proiectul aflat acum în transparenţă decizională este un demers logic al unei experienţe deja acumulate.

"Aşa cum spitalele militare sunt spitale publice, vor rămâne în continuare spitale publice, colegii noştri vor căpăta în cel mai scurt timp abilităţi în domenii de nişă care nu sunt foarte bine dezvoltate în sistemul de sănătate din România şi am vrea prin dezvoltarea lor să aducem plus valoare sistemului medical militar şi sistemului de sănătate din România, pentru că Armata României face parte din poporul român. Noi suntem România. Noi considerăm că este un demers logic ca urmare a experienţei pe care noi am acumulat-o şi care trebuia transpusă într-o normă juridică de nivel cât mai mare pentru a ne susţine cât mai bine activitatea ulterioară", a transmis col. dr. Dan Dobre.

Asistenţa medicală operaţională se asigură de formaţiunile medicale de tratament şi de evacuare medicală specifice, înfiinţate şi organizate în acest scop de către Ministerul Apărării Naţionale, prevede un proiect de OUG aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Potrivit proiectului de ordonanţă care completează Legea 95/2005 privind reforma în domeniul sănătăţii, unităţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare alocă paturi destinate pentru situaţiile de boală şi accidente cauzate în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin ordin al conducătorilor ministerelor şi instituţiilor respective.

"Domeniul asistenţei medicale operaţionale este reprezentat de serviciile de protecţie medicală a forţei armate, de serviciile de evaluare, tratament şi evacuare medicală, de asistenţă medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării Naţionale, în scopul prezervării stării de sănătate, protejării şi salvării vieţii personalului militar şi civil propriu, precum şi cel al forţelor participante din cadrul ţărilor partenere, care participă (...) la acţiuni militare pe timpul executării misiunilor, acţiunilor militare şi exerciţiilor naţionale/multinaţionale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu şi la declararea stării de război", stipulează proiectul.

Asistenţa medicală umanitară presupune asigurarea serviciilor de asistenţă medicală operaţională şi de transport medical şi se acordă de personalul Ministerului Apărării Naţionale în colaborare cu structurile Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Obiectivele asistenţei medicale operaţionale vizează: protecţia medicală a forţei armate; triajul, salvarea şi evacuarea rapidă a bolnavilor şi răniţilor; stabilirea diagnosticului şi efectuarea tratamentului pentru răniţi/bolnavi pe timpul acţiunilor militare; reabilitarea medicală şi recuperarea militarilor şi a civililor răniţi, pe timpul acţiunilor militare.

Personalul medico-sanitar militar este reprezentat de cadre militare active, soldaţi şi gradaţi profesionişti absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior sau postliceal, militar sau civil în domeniul medical şi farmaceutic acreditat, cu drept de liberă practică medicală, care deţine competenţe în asistenţa medicală operaţională. Pentru dobândirea competenţelor specifice medicinei operaţionale, personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar militar urmează programe de formare profesională în instituţiile de învăţământ şi în centrele de formare specializate aflate în structura Ministerului Apărării Naţionale şi/sau în alte centre de formare autorizate şi acreditate aflate în structura instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, mai prevede proiectul.

Competenţele specifice medicinei operaţionale pentru personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar militar sunt reglementate, în concordanţă cu standardele NATO, prin ordin comun al ministrului Apărării Naţionale şi al ministrului Sănătăţii. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale / Facebook.com