Spitalul Militar de Urgenţă "Regina Maria" din Braşov devine un spital clinic, unde vor fi instruiţi studenţii medicinişti de la Universitatea Transilvania Braşov (UniTBv), demersurile în acest sens fiind parte din planul de dezvoltare al unităţii sanitare pe următorii ani, care vizează inclusiv deschiderea mai multor noi linii de gardă.

Comandantul Spitalului Militar din Braşov, colonelul dr. Alexandru Keresztes, a explicat pentru AGERPRES că, în acest fel, se instituţionalizează, practic, colaborarea deja existentă de câţiva ani cu UniTBv, iar un prim pas a fost desemnarea Secţiei de ATI a unităţii sanitare ca secţie clinică, şeful disciplinei de ATI din cadrul Facultăţii de Medicină din UniTBv, dr. Adrian Bărăgan, făcând parte din echipa de medici a spitalului de peste doi ani.

Totodată, col. dr. Alexandru Keresztes a precizat că demersurile către Ministerele Educaţiei şi cel al Sănătăţii au fost parcurse, existând şi un aviz favorabil al ministrului Apărării Naţionale.

"Practic, mai aşteptăm doar Ordinul de ministru", a declarat Keresztes, precizând că în organigrama ministerului numele unităţii sanitare a fost deja schimbat.

Conform Legii Sănătăţii, spitalul clinic este o bază de instruire practică şi teoretică a studenţilor şi a medicilor rezidenţi, iar prin transformarea spitalului se fac paşi importanţi în ce priveşte câştigarea unei resurse de specialişti, a subliniat el.

"Este o deschidere pentru că ne permite, pe de o parte, atragerea de cadre didactice universitare care pot veni să profeseze alături de echipa spitalului nostru (...), pe de alta, tinerii medici rezidenţi vor putea deveni, ulterior, colegi de-ai noştri şi nu numai colegi civili, ci şi ca medici militari, deoarece Institutul Medico-Militar al MApN şcolarizează studenţi la Universităţile de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti şi cea de la Târgu Mureş şi care vin şi efectuează anual practica de vară la noi, dar şi medici militari rezidenţi care ne sunt repartizaţi anual, având post în spitalul nostru", a spus şeful Spitalului Militar Braşov.

Conform acestuia, odată cu dezvoltarea resursei umane, vor creşte şi serviciile oferite de spital, ceea ce ar putea să favorizeze trecerea lui într-o categorie superioară, cu sume mai mari decontate per pacient, deci şi cu finanţare mai consistentă.

"Evident că, odată cu dezvoltarea resursei umane ne dorim şi creşterea serviciilor medicale, nu doar calitativă, cât şi cantitativă şi aceasta, fireşte, ar trebui să aducă şi resurse financiare mai consistente, iar pe viitor, ne dorim să trecem într-o categorie superioară de spital, ceea ce înseamnă o finanţare mai consistentă", a afirmat managerul Spitalului Militar "Regina Maria".

El a amintit că aceşti paşi fac parte dintr-un plan de dezvoltare mai complex, ale cărui efecte ar urma să se vadă în aproximativ doi ani.

"Beneficiem de o finanţare pe partea de infrastructură pentru o clădire nouă, de politraumă, pentru medicină operaţională. Unul dintre atributele de bază ale spitalului este de a asigura asistenţa medicală reală pentru categoriile de militari din patru judeţe arondate spitalului, fie vorbim de cadre militare active, în rezervă sau în retragere, elevi, studenţi, văduve, veterani de război, dar şi pentru categoriile de militari străini care sunt cantonate în arealul nostru. Fiind un spital public, avem un contract de furnizare de servicii medicale cu Casa OPSNAJ, care ne permite furnizarea de servicii medicale pentru toate categoriile de militari ai sistemului de apărare, dar şi altor pacienţi civili. Acest lucru l-am avut în vedere atunci când am dorit să dezvoltăm infrastructura spitalului", a subliniat col. dr. Keresztes.

Noua clădire de politraumă, care are finanţarea aprobată prin PNRR, cu o valoare de 135 milioane de lei, ar urma să aducă la acelaşi loc compartimentul de urgenţă, laboratorul, farmacia, ATI-ul şi toate specialităţile chirurgicale, în prezent repartizate în două pavilioane, pentru a se putea avea "un concept de uniformitate şi un mod de reacţie extrem de rapidă pentru pacienţii critici".

"În paralel, avem în derulare o investiţie în Pavilionul B - lucrări care se vor întinde pe 12 luni - unde, la final, ne dorim să avem saloane cu două-trei paturi, grup sanitar propriu şi toate facilităţile necesare vremurilor pe care le trăim. Totodată, avem un program de achiziţii, tot pe PNRR, pentru aparatura necesară combaterii infecţiilor nosocomiale, de 5,3 milioane de lei şi aşteptăm (să fie aprobat - n.r.) un al treilea proiect, de digitalizare, de aproximativ un milion de euro", a menţionat col. dr. Alexandru Keresztes. AGERPRES/(AS-autor: Diana Dumitru, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Lăzăroiu)