Directoarea generală a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Oana Sivache, a cerut luni Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă generată de lipsa de personal, dar şi să elaboreze o metodologie de ocupare a posturilor pe o perioadă determinată de un an, similară procedurilor din pandemie.

În ce priveşte spitalele din subordinea ASSMB, ea a declarat că toate unităţile se confruntă cu deficit de personal, dar a menţionat că la "Gomoiu" sau "Victor Babeş" a fost necesară chiar prezenţa Poliţiei, în contextul timpilor mari de aşteptare.

"În numele pacienţilor, dar şi al personalului din spitale, cerem un plan naţional pe termen mediu şi lung de politici de sănătate publică, unitar, pentru urgenta rezolvare a problemelor celor mai grave. Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate, pe baza memorandumului. Singura entitate competentă, în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate, este Ministerul Sănătăţii, şi nu alte ministere", a arătat Sivache, în cadrul unei conferinţe de presă la sediul ASSMB.

Ea a menţionat că luni a avut loc o întâlnire cu managerii spitalelor din Bucureşti, cu directori medicali, cadre medicale, preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi şi lideri Sanitas. La şedinţa de lucru au participat aproximativ 100 de persoane.

"Astăzi s-a tras un semnal de alarmă, întrucât blocajul din sănătate, generat pe motive financiare, dar sub o aparentă economie, a dus de fapt atât la pierderi de personal, cât şi la pierderi pentru pacienţi. Ne-am întâlnit astăzi cu dorinţa constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situaţii limită", a spus ea.

Directoarea ASSMB a declarat că în România exist un deficit de 15.000 de medici şi a estimat că acesta a fost generat de mai mulţi factori, inclusiv "decizii fără analiză, care să ţină cont de realităţile sistemului". Ea a atras atenţia asupra faptului că în 2014 aproximativ 5.000 de elevi au fost admişi la cursurile de formare universitară, iar aceştia au urmat timp de şase ani cursurile facultăţilor de medicină. Dintre aceştia, au intrat la rezidenţiat aproximativ 4.500.

"Ponderea este extrem de mică pentru rezidenţiatul cu post. Circa 12% din totalul absolvenţilor licenţiaţi pot obţine un post prin concurs. Raportat la situaţia actuală, prin care ordonanţa de urgenţă blochează concursurile de ocupare a unui post la stat, se elimină şansa oricărui medic proaspăt specialist să lucreze într-un spital de stat sau în ţară. În concluzie, deşi România are un deficit de 15.000 de medici, statul, care a cheltuit cu şcolarizarea lor 300 de milioane de euro, aşa cum spunea domnul ministru Rafila, blochează prin ordonanţă angajarea celor 4.000 de medici deveniţi astăzi proaspăt specialişti", a spus ea.

Sivache a subliniat importanţa asigurării asistenţei medicale comunitare, prin medicii de familie, în cele mai mici sate, în contextul în care aproape 50% dintre români trăiesc în mediul rural. Un deficit de personal la acest nivel generează creşterea presiunii asupra camerelor de gardă şi a spitatelor.

Ea a pledat şi pentru motivarea personalului medical auxiliar şi TESA, menţionând că un director economic dintr-un spital are un salariu net de 5.000 de lei, iar un şef al serviciului achiziţii câştigă 4.000 de lei.

"Ne dorim ca anul acesta să nu mai fim blocaţi de ordonanţe de urgenţă care să ne oprească să facem investiţii în spitale sau lucrări de reparaţii curente, pentru că dacă să sparge un geam, nu putem să ţinem pacientul în frig, în salon. Sperăm să nu mai fie stopate plăţile, pentru că nimeni în lumea asta nu vine să îţi lucreze, ştiind că la un moment dat nu va fi plătit", a precizat Oana Sivache.

Sivache a menţionat câteva obiective de investiţii ale ASSMB "blocate la finalul anului 2023, prin prisma intrării în vigoare a ordonanţei 90". Astfel nu a fost posibilă continuarea lucrărilor pentru obţinerea autorizaţiei de siguranţă la incendiu la spitalele Carol Davila şi Filantropia. Nu a putut fi semnat un contract cu Enel, necesar pentru continuarea lucrărilor la banca de ţesuturi. De asemenea, facturile aferente anului 2023, neplătite, totalizează 70 de milioane de lei, în contextul în care pe 30 septembrie, înaintea adoptării ordonanţei, ASSMB nu avea restanţe.

"Nu a fost semnat contractul pentru DALI-ul instalaţiei de hidranţi de la Colentina, ceea ce este foarte important. A expirat contractul de asistenţă tehnică din partea proiectantului la ambulatoriul Babeş şi nu am putut să facem un alt contract. Nu am putut să semnăm actul adiţional pentru suplimentarea lucrărilor de ventilaţie la blocul alimentar de la Sf. Luca. (...) Nu a fost posibilă reluarea procedurilor de achiziţie publică şi, implicit, nu au fost semnate contracte pentru 43 de tipuri de echipamente medicale. Valoarea totală a acestor obiective de investiţii blocate, şi unele amânate, este de aproximativ 42 de milioane de lei. Am avut şi proceduri finalizate pentru care trebuia să semnăm contracte de echipamente medicale la Colentina, Malaxa şi Cantacuzino, de 10 milioane de lei, şi nu am putut să semnăm contractele", a spus Oana Sivache. AGRERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)