Bucureşti, 27 nov /Agerpres/ - Consilierul prezidenţial Diana Păun a subliniat luni, la o dezbatere pe tema malpraxisului, necesitatea unei legi în domeniu care să se alinieze la conceptele şi direcţiile internaţionale în materie şi să reflecte angajamentul pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical.

Ea a mai evidenţiat importanţa concentrării relaţiei medic - pacient pe actul medical în sine, precum şi a gestionării erorilor medicale într-un cadru care să nu adauge "stres suplimentar" părţilor implicate.

"Necesitatea unei legi a malpraxisului reflectă angajamentul pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de sănătate. Doresc să subliniez importanţa concentrării relaţiei medic - pacient pe actul medical în sine. Este crucial să promovăm o atmosferă de încredere şi colaborare, iar gestionarea erorilor medicale să se desfăşoare într-un cadru care să nu adauge stres suplimentar părţilor implicate. O politică în domeniul malpraxisului poate avea un rol semnificativ în această direcţie. Pledez, de asemenea, pentru întărirea organismului profesional în ceea ce priveşte evaluarea disciplinară. Este important să avem proceduri clare şi transparente pentru a asigura responsabilitatea şi integritatea în practica medicală. Un corp profesional solid şi echidistant poate contribui la consolidarea încrederii în sistemul medical şi la promovarea standardelor etice şi profesionale ridicate", a afirmat Păun, la o dezbatere privind necesitatea modificării Legii nr. 95/2006 şi a elaborării unor noi reglementări privind poliţa de malpraxis, organizată de Colegiul Medicilor din România, comisiile parlamentare pentru sănătate şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.

Ea a menţionat că este necesar ca reglementările naţionale să fie aliniate la conceptele şi direcţiile internaţionale în materie, astfel încât să se asigure o abordare coerentă şi actualizată a problemelor legate de malpraxis.

"Avem cu toţii responsabilitatea de a asigura o asistenţă medicală de calitate în siguranţă pentru pacienţii noştri. Prin dialog şi colaborare vom găsi soluţii care să servească intereselor atât ale pacienţilor, cât şi ale profesioniştilor din domeniul medical", a transmis Păun.

Consilierul prim-ministrului Carmen Orban s-a pronunţat pentru o lege a malpraxisului care să încurajeze calitatea activităţii medicale, să respecte independenţa profesională, pacienţii să poată fi despăgubiţi mai uşor, iar medicii să beneficieze de o reală protecţie.

"Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să căutăm soluţii pentru aceste probleme cu care ne confruntăm de mai multă vreme. Prelungirea malpraxisului medical nu poate să fie amânată şi trebuie gândită în aşa fel încât să încurajeze calitatea activităţii medicale şi să respecte independenţa profesională. Sunt de acord şi sprijin elaborarea unei noi legi a malpraxisului care să redea demnitatea personalului medical şi prin aplicarea căreia pacienţii să poată primi despăgubiri mai uşor, iar medicii să beneficieze de un grad real de protecţie. Trebuie să găsim soluţii şi pentru protejarea personalului medical de anumite excese şi abuzuri, pentru că unul dintre elementele de care trebuie să ţinem cont atunci când ne gândim la dorinţa oamenilor de a lucra în sistemul de sănătate se referă şi la protecţia lor în raport cu obligaţiile profesionale", a punctat Orban.

Ea a adăugat că Guvernul sprijină politica de schimbare a sistemului sanitar, iar actuala lege a Sănătăţii a ajuns la punctul "în care necesită o resuscitare". Cadrul legislativ trebuie să corespundă serviciilor şi nevoilor actuale ale pacienţilor, a transmis Carmen Orban.

"Guvernul României sprijină politica de schimbare a sistemului sanitar pentru şi în folosul oamenilor. Anul acesta, Guvernul României a abordat o nouă strategie naţională pentru următorii şapte ani, elaborată de experţi susţinuţi de Ministerul Sănătăţii. Sunt convinsă că avem susţinerea şi pentru adoptarea unor norme noi care să se alinieze sistemului sanitar actual. Putem face paşi importanţi, este nevoie de responsabilitate şi o gândire pe termen lung şi mediu, care să fie respectată şi pusă în aplicare. În opinia mea, Sănătatea are nevoie de un alt cadru legislativ care să corespundă serviciilor actuale şi nevoilor actuale ale pacienţilor, cât şi ale oamenilor care lucrează în sistemul de sănătate. Actuala lege a Sănătăţii, pe care o tot modificăm de aproximativ 17 ani, cred că a ajuns la punctul în care necesită o resuscitare", a susţinut consilierul premierului.

Ea a menţionat că este nevoie de norme clare şi simple pentru eficientizarea managementului spitalelor, de măsuri pentru dezvoltarea unei politici coerente de resursă umană, de aliniere a politicii medicamentului la noul pachet legislativ european, care va fi elaborat încă de la începutul anului viitor şi unde România are oportunitatea de a participa activ.

"Sistemul de sănătate are nevoie de profesionişti, medici motivaţi şi bine pregătiţi, dar şi de cadre medicale care să facă treaba la locul de muncă cu devotament, responsabilitate şi, mai presus de toate, respect", a afirmat Carmen Orban.

Preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, a subliniat, la rândul său, că asigurarea de malpraxis trebuie să fie una funcţională, să protejeze medicul.

"Astăzi, noi trebuie să ne asigurăm că asigurarea de malpraxis va fi una care să fie funcţională şi va proteja medicul, pentru că medicul trebuie să fie protejat, dacă ne dorim ca medicina defensivă să nu fie pe primul plan în activitatea de uz curent. Îmi doresc ca medicul să aibă libertatea să-şi facă treaba, iar asigurarea să-i asigure, cum s-ar spune, spatele din punctul ăsta de vedere", a susţinut Streinu-Cercel.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Mihai Paşca a transmis "întreaga susţinere" a ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, pentru orice proiect care vine să simplifice şi să eficientizeze actul de justiţie şi care, în acelaşi timp, "să uşureze povara pe care, în unele situaţii, cei care sunt părţi în actul de justiţie o au de dus".

"Ca profesionist, ca avocat, mi-a fost dat de multe ori să particip la speţe în care pentru toţi participanţii existau dificultăţi, exista o povară atât pentru client, pentru aparţinătorii şi familia acestuia, dar şi pentru medicul implicat într-o astfel de situaţie. Prin urmare, o regândire a cadrului privind asigurarea de malpraxis, o eficientizare a acestui mecanism, oferirea de garanţii pentru toţi cei implicaţi pentru o soluţie rapidă, corectă şi justă este ceva ce reprezintă un interes pentru noi toţi. În măsura în care va fi necesară implicarea Ministerului Justiţiei, (...) suntem dedicaţi colaborăm să găsim cele mai bune soluţii", a concluzionat Paşca.

Potrivit lui Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, iniţiator al acestei dezbateri, proiectul în discuţie îşi propune să efectueze o intervenţie majoră, nu doar la nivel legislativ, prin operarea de modificări pe legea-cadru privind reforma în domeniul sănătăţii, ci şi la nivel structural şi conceptual cu privire la abordarea problematicii malpraxisului medial în România.

"Realităţile percepute atât de profesioniştii în materie, cât, mai ales, de pacienţi şi de alţi beneficiari ai sistemului medical în ansamblu reflectă o stare de nemulţumire manifestată de toate părţile şi reflectată faţă de toţi actorii implicaţi. Modalitatea prin care, în prezent, sunt gestionate culpele sistemului medical nu este una eficientă, nu există un mecanism eficient de despăgubire previzibil şi predictibil, iar consecinţele sunt de notorietate", se arată în expunerea de motive a proiectului. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)