Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri că în România nu se produce niciun medicament inovativ şi a pledat pentru implicarea universităţilor de medicină în această zonă de cercetare/dezvoltare.

"În România noi nu producem niciun medicament inovativ. Eu nu ştiu care este motivul pentru care România este exclusă din această zonă şi cred că am putea să dezvoltăm măcar un model economic care să încurajeze investiţii şi să dezvolte şi capacităţi de cercetare-dezvoltare în această zonă. (...) Cred că este extraordinar de important să aducem universităţile de medicină în această zonă, pentru că ele pot să ofere nu numai partea de expertiză, dar pe de altă parte se pot şi dezvolta, aşa cum toţi încercăm să urmăm modele de bună practică din alte ţări, în care universităţile sunt implicate în proiecte majore de cercetare-dezvoltare, inclusiv cu industria farmaceutică şi reuşesc lucruri spectaculoase în ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea şi dezvoltarea capacităţilor academice. Şi facem lucrul acesta. Ne-am luptat foarte mult încât acest Fond pentru inovaţie să fie posibil. Deocamdată numai posibil, nu este şi real. Dar faptul că el, din punct de vedere legal, este posibil, cred că este un câştig şi e clar că accesul mai rapid la medicaţia inovativă este una dintre ţintele constituirii acestui fond", a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Totodată, Rafila a subliniat că accesul la medicamente inovative trebuie să fie în echilibru cu nevoia accesului la acest tip de medicamente şi cu resursele bugetare existente. În acest sens, a precizat că Ministerul Sănătăţii şi CNAS susţin accesul la medicamente inovative, cu condiţia să nu afecteze accesul la medicamentele generice.

"80% dintre medicamente, care reprezintă 20% din resursele financiare, sunt reprezentante de medicamentele generice şi restul de 20%, cu valoare de 80%, de medicamentele inovative. Cred că datoria oricărui guvern responsabil, a unui ministru al Sănătăţii, este să păstreze un echilibru. Cred că nu este un scop în sine pentru industria de medicamente inovative să ocupe piaţa şi pacienţii să nu mai aibă resurse pentru medicamentele generice, în contrapartidă cu medicamentele inovative. Nu cred că acesta este scopul industriei şi sunt multe dintre companiile prezente aici care au în portofoliu ambele tipuri de produse", a spus el.

Rafila a menţionat că în 2022 au fost introduse 72 de molecule noi pe lista medicamentelor inovative, ceea ce a reprezentat dublul mediei din ultimii ani. În 2023 au fost introduse mai puţine, din cauza situaţiei de criză economică, a explicat ministrul. El a mai precizat că nu este posibil, din punct de vedere economic, ca bugetul unui minister important să se dubleze de la un al la altul, chiar dacă acest lucru este de dorit.

"Noi avem o chestiune pe care o facem de multe ori şi nu se referă exclusiv la domeniul sănătăţii. Adoptăm legi, de exemplu, care trebuie să rezolve într-un an de zile probleme nerezolvate de foarte mult timp. Ce vă spun eu, luaţi-o ca o poveste, cu toate că are foarte puternice conexiuni în realitate. Când se face o estimare bugetară, vine un ministru să îşi fundamenteze bugetul şi spune: 'Anul viitor, bugetul ministrului pe care îl gestionez trebuie să fie dublu, pentru că există o lege care spune că trebuie să facem anumite lucruri care duc la dublarea bugetului.'. Eu nu cred că există un sistem în lumea asta în care bugetele să se dubleze de la un an la altul - şi nu mă refer la chestiuni marginale din punct de vedere al impactului financiar, mă refer la chestiunile mari. Lucrul acesta, sigur, este ideal, dar nu este posibil din punct de vedere economic. Nu are în spate niciun fel de fundamentare economică", a spus el.

Ministrul a menţionat că în România a existat un "concurs" pentru a asigura "cele mai ieftine medicamente" generice, dar că acest lucru a dus la dispariţia unor produse de pe piaţă.

"Acest concurs care a existat de ani de zile în România, să avem cele mai ieftine medicamente, mă refer la medicamentele generice, în special, a dus la dispariţia multor produse de pe piaţă. Şi, de fapt, plătim mai mult, în condiţiile în care avem preţul cel mai mic. Pare un paradox, dar este logic, pentru că, evident, preţurile cele mai mici duc la dispariţia produselor care nu mai sunt interesante din punct de vedere al distribuţiei şi desfacerii în farmacii. Dădeam un exemplu pe care tot îl reiau: am cumpărat o cutie de Doxiciclină cu zece capsule de 100 mg. Un tratament pentru zece zile costă cinci lei, care includ adaosul de distribuţie şi adaosul de farmacie. Eu vă întreb cât de interesant este din punct de vedere economic un astfel de produs. Opinia mea este că nu e interesant. Am reuşit o mică indexare a preţurilor la medicamentele până la 50 de lei - între 7-14% în acest an. Am uniformizat clawback-ul între genericele din ţară şi cele din import, pentru că era o chestiune care ţine de infringement", a spus Rafila. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)