Managerul Spitalului de Boli Infecţioase "Sf. Parascheva" Iaşi, Florin Roşu, afirmă că postul nu este doar o dietă alimentară, ci trebuie să fie o stare de spirit, de rugăciune şi meditaţie în care trebuie să fim mai buni şi mai empatici.

Medicul atrage atenţia că deşi în post mult mai important decât alimentaţia este modul de gândire, felul în care vorbim şi ne comportăm cu cei din jur, contează mult şi ce anume mâncăm în perioada postului.

"Luna Noiembrie este marcată, printre altele, de începerea Postului Crăciunului. Această perioadă presupune abţinerea de la consumul de alimente de origine animală, precum şi la momente de introspecţie şi reevaluare. Cu alte cuvinte, postul reprezintă o faptă de virtute şi un exerciţiu de voinţă, care are ca şi finalitate curăţirea trupului şi a sufletului. În timpurile vechi, oamenii au găsit echilibrul trupului şi sufletului prin post, la acele vremuri semnificaţia postului fiind strict legată de principii religioase. Ulterior, un rol deosebit de benefic al acestuia s-a dovedit a fi detoxifierea organismului. Cu toate acestea, perioada postului necesită o atenţie deosebită în ceea ce priveşte alimentele consumate", afirmă dr Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

În timpul postului, creştinii ortodocşi elimină alimente precum carnea, ouăle, laptele şi cresc aportul de carbohidraţi, cereale, fructe, legume şi diverse seminţe, însă consumul acestor alimente trebuie să fie unul echilibrat.

"Cele mai frecvente deficite întâlnite în timpul alimentaţiei vegetariene sunt cel al aminoacizilor esenţiali (lizină, metionină, triptofan) şi cel al vitaminelor de grup B şi D, cu toate acestea, printr-o alimentaţie adecvată aceste dezechilibre pot fi corectate. De multe ori, oamenii decid să înlocuiască aceste alimente cu produsele semipreparate din magazine care prezintă un adevărat risc pentru sănătate prin conţinutul ridicat de aditivi alimentari, aşa zisele E-uri", explică Florin Roşu, medic primar infecţionist şi medic primar ATI.

În ceea ce priveşte postul în rândul copiilor, susţine medicul, studiile arată faptul că acesta nu este benefic, întrucât până în jurul vârstei de 14 ani corpul copiilor are nevoie permanentă de un complex de elemente nutritive esenţiale pentru o dezvoltare armonioasă, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.

"A fost demonstrat faptul că organismul copiilor nu este pregătit pentru a face faţă unor astfel de carenţe. Privarea copiilor de calciul conţinut de produsele lactate are consecinţe importante asupra dezvoltării sistemului osos, dar şi endocrin", afirmă dr Florin Roşu.

O altă categorie aflată la risc atunci când ne referim la post este cea a pacienţilor suferinzi de o patologie cronică precum diabetul zaharat.

"În această perioadă, această categorie de pacienţi prezintă valori glicemice crescute. Acest lucru se datorează creşterii consumului de carbohidraţi. Un pacient diabetic are voie să consume în medie 180 grame de carbohidraţi pe zi. În perioada postului, această cantitate se dublează sau chiar triplează, lucru care se reflectă în valorile crescute ale glicemiei. Lipsa proteinei de origine animală face ca pacientul să simtă senzaţia de saţietate mult mai târziu, lucru care duce la creşterea frecvenţei meselor. Aşadar, numărul crescut de carbohidraţi din dietă, împreună cu cea a porţiilor de mâncare asociată cu creşterea frecvenţei meselor duce la dezechilibrarea diabetului", a explicat dr Florin Roşu.

Medicul nu recomandă persoanelor care suferă de boli cronice să ţină post, deoarece se asociază de cele mai multe ori cu agravarea stării de sănătate.

De asemenea, în perioada postului, conservele preparate în casă sunt consumate la fel ca şi produsele fabricate industrial.

"Dacă nu sunt corect preparate termic, acestea pot fi contaminate cu o bacterie care produce boala numită botulism. Clostridium botulinum este o bacterie Gram-pozitivă, anaerobă, care produce toxina botulinică. Această toxină a fost găsită în conservele care conţin puţin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar şi în conservele de peşte sau în semipreparate de tipul cârnaţilor sau a şuncii. Metodele de conservare a alimentelor prin adăugarea de ulei la suprafaţa acestora produc condiţii de anaerobioză, fapt care favorizează producerea de toxină botulinică. Această metodă este întâlnită mai ales în rândul conservelor de ton sau a celor cu peşte afumat şi sărat", explică dr Florin Roşu.

Medicul infecţionist a explicat că singurul semn care ne-ar putea da de bănuit că o conservă este contaminată cu această bacterie botulinică este bombarea capacului.

"Acest lucru se datorează faptului că bacteria produce gaz, fără a altera însă calitatea alimentelor prin distorsiunea gustului sau a mirosului acestora. Toxina botulinică poate fi distrusă prin fierberea alimentelor timp de 10 minute. Simptomele botulismului alimentar apar rapid, la aproximativ 12-36 ore de la ingestia alimentelor contaminate. Acestea sunt reprezentate de greaţă, vărsături, scaune apoase, dureri abdominale cu caracter colicativ, atonie, vedere înceţoşată, ptoza palpebrală (căderea pleoapei), incapacitatea controlului muşchilor faciali şi, în cele din urmă, dificultăţile respiratorii. Atunci când o persoană prezintă aceste simptome este necesară prezentarea cât mai rapidă la medicul specialist infecţionist, întrucât această patologie este una deosebit de gravă. Tratamentul poate fi acordat doar la spital, acesta constând în administrarea de antitoxine şi în susţinerea funcţiilor vitale afectate", spune dr Florin Roşu.

Acesta a ţinut să precizeze că pentru a putea preveni această patologie este importantă respectarea normelor de igienă şi sterilizarea prin fierbere timp de 30 de minute, atunci când se prepară conservele în casă. Totodată, trebuie excluse de la consum conservele care nu au fost depozitate în condiţii optime sau care au termenul de valabilitate expirat. AGERPRES / (AS, autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)