Dr. Elena Ungureanu, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" Iaşi, declară că, deşi impactul activităţilor dedicate conştientizării simptomatologiei demenţei Alzheimer este în creştere, stigmatizarea şi dezinformarea rămân probleme globale, care necesită o abordare concentrată, de lungă durată şi care să cuprindă mai multe niveluri.

Mai mult, studiile arată că demenţa reprezintă a cincea cauză principală de deces în lume.

"Demenţa este un sindrom caracterizat prin afectarea permanentă a funcţiei intelectuale, instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demenţă trebuie ca mai multe sfere ale activităţii mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spaţială, emoţiile sau personalitatea şi cogniţia", explică, pentru AGERPRES, dr. Elena Ungureanu.

Conform sursei citate, deşi majoritatea demenţelor sunt cronice, ireversibile şi progresive, termenul de "demenţă" nu implică automat şi ireversibilitate, aproximativ o treime dintre pacienţii care se prezintă la evaluarea iniţială având sindroame demenţiale parţial reversibil.

"Demenţa a afectat dintotdeauna oamenii care au supravieţuit până la vârste înaintate, dar este o afecţiune medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul al XX-lea ca urmare a creşterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea. În vocabularul psihiatric, termenul 'demenţă' a suferit o evoluţie semantică notabilă, înlocuind atât în psihiatria franceză, cât şi în cea germană paradigma alienaţiei mintale. Studiul demenţelor, din punct de vedere al metodelor de prevenţie, diagnostic şi tratament, a înregistrat o creştere importantă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea tuturor specialiştilor implicaţi", a arătat dr. Ungureanu.

Dintre toate formele de demenţă, susţine aceasta, boala Alzheimer şi demenţa vasculară sunt cele mai frecvente, fiind responsabile pentru până la 90% dintre cazurile de demenţă.

"Cauzele şi mecanismele de producere a acestei afecţiuni nu se cunosc în totalitate şi cu exactitate, însă au apărut pe parcursul timpului diferite mituri şi prejudecăţi referitoare la factorii care pot influenţa apariţia bolii şi la cei care pot proteja împotriva îmbolnăvirii", afirmă dr. Elena Ungureanu.

Se estimează că acum, la nivel global, trăiesc peste 50 de milioane de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, la fiecare trei secunde un nou pacient primind acest diagnostic. În Europa sunt înregistrate anual între 14.000 - 15.000 de cazuri noi cu această patologie. Numărul celor afectaţi de boala Alzheimer este aşteptat să crească la peste 152 de milioane până în anul 2050.

Conform studiilor, în prezent, demenţa reprezintă a cincea cauză principală de deces în lume. Costurile globale ale îngrijirilor de sănătate şi sociale destinate bolii Alzheimer au fost estimate în 2018 la aproximativ 818 miliarde de dolari americani. Dacă aceste costuri ar reprezenta venitul unei ţări, aceasta ar fi a optsprezecea economie a lumii, iar dacă ar reprezenta profitul anual al unei companii, ar fi pe locul întâi în clasament, depăşind Apple şi Google. Acestea sunt însă doar costuri financiare, neputându-se evalua impactul real social, emoţional, familial.

"Demenţa Alzheimer este adesea ascunsă, trecută sub tăcere sau ignorată, atât de pacienţi, cât şi de către familie şi prieteni. În realitate, persoana care suferă de demenţă, pe lângă tratament şi îngrijire de specialitate, are foarte mare nevoie şi de sprijin din partea familiei, a prietenilor şi a comunităţii", spune medicul de la Institutul de Psihiatrie "Socola" Iaşi.

În România, în anul 2016 erau aproximativ 300.000 de persoane diagnosticate cu Alzheimer, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10 - 15%, mult peste media europeană, la care se adaugă bineînţeles şi cei care sunt îngrijiţi de familie fără a fi diagnosticaţi.

În ţara noastră nu este încă recunoscut faptul că demenţa reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie naţională privind această afecţiune.

"Luând în considerare numai cazurile de demenţă Alzheimer şi fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demenţă sunt afectate încă 3 - 4 persoane, calitatea vieţii a cel puţin un milion de oameni din ţara noastră este profund perturbată", afirmă dr. Elena Ungureanu.

Medicul psihiatru Elena Ungureanu a declarat că printre factorii care pot duce la apariţia demenţei Alzheimer pot fi factori de mediu - leziunile traumatice cerebrale cresc riscul de a dezvolta un sindrom demenţial, factori genetici şi fiziologici - vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important. De asemenea, indivizii cu sindrom Down (trisomia 21) dezvoltă boala Alzheimer dacă ajung să trăiască până la vârsta mijlocie.

Un alt factor este istoricul familial de Alzheimer, în special dacă boala a apărut la una dintre rudele de gradul I (mamă, tată, fraţi) sau la mai mulţi membri ai familiei. Bolile cardiovasculare: conexiunea între creier şi inimă se face prin vase de sânge extrem de importante, iar o tulburare a sistemului circulator poate determina deteriorări semnificative la nivel cerebral. Cele mai implicate sunt accidentul vascular cerebral, boala cardiacă, diabetul, colesterolul crescut şi hipertensiunea arterială.

De asemenea, terapia hormonală de substituţie reprezintă un alt factor de risc al apariţiei acestei maladii. Un studiu recent a demonstrat că riscul de a dezvolta demenţă, inclusiv boala Alzheimer, este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutivă cu estrogeni şi progesteron.

Fumatul este considerat, la rândul său, a fi un factor care facilitează apariţia Alzheimer. Unii cercetători au sugerat că fumatul ar creşte riscul de a dezvolta demenţa şi boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate.

Totodată, niveluri crescute de homocisteină, un aminoacid care este prezent în mod obişnuit în cantităţi mici în sânge, sunt considerate de unii cercetători că s-ar asocia şi cu un risc crescut de boală Alzheimer. Aceste niveluri crescute de homocisteină sunt cauzate de nivelul scăzut în sânge al vitaminei B12 şi acidului folic.

Potrivit medicului ieşean, expunerea zilnică la aluminiu provenit din vase de gătit, căni de aluminiu, deodoranţi cu aluminiu nu s-a demonstrat că ar creşte riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

În ceea ce priveşte debutul bolii Alzheimer, dr. Ungureanu spune că aceasta are de regulă un debut insidios, între 50 şi 70 de ani, boala fiind lent progresivă.

"După câţiva ani de evoluţie, sunt adesea prezente dificultăţi severe de exprimare (afazie), incapacitate de coordonare (apraxie), pierderea capacităţii de a recunoaşte obiecte, persoane (agnozie). Mai târziu, pacientul poate dezvolta tulburări motorii şi ale mersului, determinând treptat imobilizarea la pat. Supravieţuirea medie este de 8 ani de la debutul bolii, cu extreme între 1 şi 20 de ani", explică medicul psihiatru Elena Ungureanu.

Medicamentele folosite în tratamentul demenţei pot încetini declinul cognitiv, subliniază medicul. Uneori se obţine chiar şi o îmbunătăţire a cogniţiei, însă nu se modifică procesul morbid subiacent. De asemenea, tratamentul specific poate ameliora simptomatologia asociată (depresia, insomnia, tulburările de comportament etc), îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor şi a familiilor acestora.

Prevenţia apariţiei bolii Alzheimer se poate face prin controlul factorilor de risc asociaţi.

"Exerciţiile fizice regulate - se consideră benefică efectuarea a aproximativ 150 de minute de exerciţii moderate săptămânal, atât cele de tip cardio, cât şi cele care au rol de creştere a masei musculare, precum şi exerciţiile de coordonare şi de menţinere a echilibrului", mai arată dr. Elena Ungureanu.

Ea explică totodată că implicarea socială s-a dovedit a fi de ajutor pentru menţinerea unui tonus psihic adecvat.

"În acest sens, se recomandă implicarea în activităţi de voluntariat, participarea la grupuri de suport, activităţi sportive sau cursuri de diferite tipuri, conectarea cu apropiaţii prin intermediul reţelelor de socializare, întâlnirile regulate cu prietenii, activităţi sociale diverse (plimbări în parc, mersul la muzee, film, concerte). Dieta echilibrată este un factor cu o amprentă importantă asupra stării generale de sănătate. Din această perspectivă sunt utile reducerea sau chiar oprirea consumului de zahăr; adoptarea unei diete mediteraneene: legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline; evitarea grăsimilor de tip trans (alimente fast-food, semipreparate) care pot determina inflamaţie şi formare de radicali liberi; introducerea în dietă a alimentelor bogate în grăsimi de tip Omega 3: somon, ton, sardine, ulei de peşte", precizează dr. Ungureanu.

Stimularea mentală încetineşte evoluţia bolii, astfel că medicii ne recomandă învăţarea în permanenţă de lucruri noi, îmbunătăţirea capacităţii de memorare, jocuri de strategie, puzzle-uri, ghicitori, reţinerea cât mai multor detalii vizuale, alegerea unor noi rute spre casă.

Potrivit medicului psihiatru, igiena somnului este la fel de importantă pentru reducerea riscului de apariţie a bolii Alzheimer, fapt pentru care sunt de ajutor testarea pentru sindromul de apnee în somn şi tratarea acestuia, dacă este cazul, stabilirea unui program de somn, implementarea unor ritualuri relaxante înainte de culcare pentru reducerea anxietăţii, reducerea stresului.

Gestionarea corectă a stresului împiedică apariţia tulburării anxioase sau depresive şi îmbunătăţeşte capacităţile cognitive ale persoanei. Astfel, sunt de preferat exerciţiile de respiraţie, prioritizarea activităţilor relaxante, îmbunătăţirea calmului interior prin tehnici precum: meditaţie, rugăciune, implicarea în activităţi distractive, menţinerea simţului umorului, adaugă medicul.

"Renunţarea la consumul exagerat de alcool şi la fumat ar trebui să devină o prioritate. De asemenea, controlul greutăţii corporale, a colesterolului şi a tensiunii arteriale sunt extrem de benefice pentru starea generală de sănătate", concluzionează dr. Ungureanu Elena.

***
O serie de activităţi urmează să fie organizate, joi, în cadrul Secţiei Exterioare Bârnova a Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva maladiei Alzheimer. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)